Opinii

Doi români care fac carieră internaţională versus un român care "fără număr, fără număr" a distrus credibilitatea finanţelor publice româneşti, atât cât era ea

Doi români care fac carieră internaţională versus un român care "fără număr, fără număr" a distrus credibilitatea finanţelor publice româneşti, atât cât era ea

Autor: Cristian Hostiuc

29.03.2015, 19:50 7844

Vineri, 27 martie, când lumea era ocupată să afle noutăţi despre colecţia de tablouri şi lingourile de aur ale lui Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanţe, îngropate prin pereţi, prin duşumea şi prin "cavouri", pe piaţă a apărut ştirea că un executiv român este propus să fie membru al boardului ING chiar de la Amsterdam, nu de la Bucureşti.

Un grup financiar internaţional, cu active de aproape 1.000 de miliarde de euro (tot sistemul bancar românesc are 80 de miliarde de euro) îi propune unui român ca din experienţa lui, acumulată în timp, să facă parte din echipa de Consiliu de Supraveghere care să-i valideze şi să-i aprobe strategia de piaţă, de expansiune, de investiţii etc.

Un alt român, Marcel Cobuz, este desemnat să se ocupe la Paris de integrarea Lafarge Holcim, cea mai mare tranzacţie mondială din domeniul construcţiilor. El trebuie să finalizeze o tranzacţie de 40 de miliarde de euro, navigând între toate orgoliile din management şi acţionari. Un român.

 

În acelaşi timp, la Bucureşti, procurorii DNA prezentau colecţia de tablouri atribuită lui Darius Vâlcov, aflat în arest la domiciliu de la mijlocul săptămânii. Acuzaţia procurorilor este că tablourile sau lingourile de aur găsite într-un seif au fost cumpărate de fostul ministru al Finanţelor din mita  pe care a primit-o - vreo 2 milioane de euro - de la Theodor Bernea, patronul de la Tehnologica Radion, pe când era primar al oraşului Slatina.

Cum să promovezi în rândul românilor sau în afară , în cercurile politice şi financiare faptul că Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom, ajunge în boardul ING, când comoara şi povestea suculentă a lui Vâlcov unde îşi ascundea banii bate tot?

Chiar noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, este îndemnat de presă să declare acum ce are, înainte să i se descopere de procurori. Este o glumă amară care arată cum sunt priviţi din start cei care ocupă funcţii administrative de top în stat.

Ironic, probabil că Vâlcov, ca primar al oraşului Slatina, fost cadru de nădejde al PDL când era la guvernare, şi, mai apoi, senator din partea PSD când acest partid a ajuns la guvernare,  făcea/câştiga mai mulţi bani într-un an ocupând o poziţie în administraţie decât Mariana Gheorghe, directorul executiv al celei mai profitabile companii din România.

Nu cred că şeful Petrom, companie care anul trecut a avut un profit net de aproape jumătate de miliard de euro, câştigă mai mult de 1 milion de euro pe an, brut. Mulţi head-hunteri care cunosc piaţa de salarizare pentru executivii de top spun că nici nu se pune problema de 1 milion de euro. Nici Marcel Cobuz, de la Lafarge, nu făcea banii aceştia într-un an.

În schimb, Vâlcov, ca primar al oraşului Slatina făcea mai mulţi bani prin tăierea de comisioane, luând 20% din contractele publice, conform anchetatorilor.

Ca membru al unui board, chiar şi de renume internaţional, nu încasezi mai mult de 100.000-300.000 de euro pe an. Prestigiul, şansa de a vedea "big picture", oportunitatea de networking este mult mai importantă.

Pentru un primar, "the big picture" înseamnă un tablou de Picasso, Renoir sau Warhol, că era în trend.

Îi dădea mâna lui Vâlcov să spună că nu mai vrea ca România să fie chelnerul Europei, pentru că el avea bani " fără număr, fără număr", din care trăiau şi lăutarii.

Cei mai mulţi care vin la putere în administraţia românească nu o fac pentru prestigiu sau pentru a lăsa ceva în urmă, ci pentru a produce bani pentru ei, pentru "familie" şi pentru partid.

Prin istoria sa de primar, Vâlcov a distrus credibilitatea finanţelor publice româneşti. Cei care vor discuta cu oricine ar fi la Finanţe, vor avea ca ştire de background tablourile şi aurul lui Vâlcov şi vor zâmbi în consecinţă.

Până la Mariana Gheorghe, propusă pentru boardul ING de la Amsterdam, cea mai înaltă poziţie deţinută de un român în lumea bancară era cea ocupată de Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte Banca Europeană de Investiţii (BEI). Tănăsescu s-a autosuspendat din funcţie după ce numele lui a apărut în dosarul de corupţie Microsoft, unde şi fiul lui este menţionat. Dosarul Microsoft acoperă şi perioada în care Mihai Tănăsescu a fost ministru al Finanţelor în guvernul Adrian Năstase. Ironic, când lucra la Finanţe, Mariana Gheorghe îl avea ca şef pe Mihai Tănăsescu.

Oricum, ceea ce reţinem în final este că ştirea că CEO-ul Petrom ajunge în boardul ING a avut pe site-ul zf.ro 1.900 de accesări, în timp ce "lingourile" lui Vâlcov au avut 47.000 de afişări.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri: