Aproape nu este zi în care să nu interacţionez cu Tesla, Bitcoin, Ethereum, Cosmos şi, mai nou, cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu, subiectul cel mai fierbinte în lumea bună, pestriţă, din nordul Bucureştiului, acolo unde numărul de milionari de hârtie, din vorbe, dar şi în realitate, pare să crească exponenţial.
Cum arată o discuţie cu un investitor în criptomonede: “Don’ Director, ce spuneţi de Elrond ăsta, de la Sibiu?! O să mai crească? Ştiu nişte băieţi prin Nordului care au făcut bani cu el, nu vă mint! V-am spus de bitcoin, aţi văzut cât a crescut, nu m-aţi crezut!”.
Acum un an, la începutul crizei, un bitcoin era 6.000 de dolari, iar duminică seară, la ora 23.40, se tranzacţiona la 57.837 de dolari.
În iunie 2020, ZF a scris pentru prima dată despre Elrond, atunci când Beniamin Mincu, fondator şi CEO al start-up-ului din Sibiu, promitea o revoluţie globală în tehnologia blockchain: Evaluarea noastră este în momentul de faţă undeva la 30 de milioane de dolari, dar avantajul nostru este că suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile, odată ce lansăm, ajungem pe piaţă şi livrăm ce ne-am propus.
Duminică seară, pe 21 martie 2021, Elrond era cotat la 137,58 de dolari, în scădere cu 1%, având o capitalizare de 2,370611081 de miliarde de dolari. Volumul tranzacţionat era de 63,659591 milioane de dolari. (https://coinmarketcap.com/)
Dcă sunteţi atenţi în jurul vostru, nu cred că există cineva care să nu fi auzit de bitcoin, criptomonede, blockchain şi, mai ales, despre români care au dat lovitura, care au făcut sute de mii, milioane şi zeci de milioane din criptomonede.
În aceste condiţii, interesul pentru criptomonede, pentru a da lovitura, pentru a face nişte bani, este extraordinar. Într-o ţară unde se spune că lipsa de educaţie financiară este crasă şi unde 40% din nou generaţie este considerată analfabetă funcţional, adică nu înţeleg ceea ce citesc, cunoştinţele românilor legate de criptomonede, bitcoin, Elrond, platforme de tranzacţionare, modalităţi de investiţie şi apoi de ieşire a banilor, sunt extraordinare. Am ajuns adevăraţi doctoranzi în criptomonede.
Nu prea ştie lumea la ce folosesc, ce-i în spatele lor, dar până la urmă nici nu contează, atâta timp cât au auzit de unii care au făcut bani şi cred că pot să facă şi ei bani.
Cu cât vinzi ceva mai exotic, de neînţeles, cu atât şansele de a deveni milionar cresc exponenţial.
Mă gândeam la Bursa de Valori Bucureşti, care de-abia săptămâna trecută a ajuns din nou la valoarea din 2007, adică după 14 ani.
Iar Petrom, cea mai valoroasă companie românească de la Bursă, care a raportat în cel mai bun an un profit de 1 miliard de euro, mai are de recuperat 30% pentru a ajunge la valoarea acţiunii din 2007, de 0,6 lei.
Câştiguri de 10-15-30% pe an din creşterea valorii acţiunilor şi din dividende pălesc în faţa “câştigurilor” din criptomonede. Ca să nu mai vorbim de o dobândă bancară de 3% pe an la lei. Bitcoin a crescut de 5 ori în mai puţin de 1 an, iar anul trecut, Tesla a crescut de 7 ori.
În decembrie, Saxo, cunoscuta platformă de tranzacţionare externă, a publicat care au fost cele mai tranzacţionate acţiuni de către români pe pieţele externe. Nici într-un milion de ani nu m-aş fi gândit că cea mai tranzacţionată acţiune pe platforma Saxo Bank în România a fost Virgin Galactic, o companie care va oferi zboruri spaţiale, cândva. Virgin Galactic a bătut Tesla şi Apple, cele mai tranzacţionate acţiuni la nivel mondial pe platformele Saxo în 2020.
George Rotaru, de la casa de schimb Bitcoin România, credea la începutul anului că românii au peste 1 miliard de euro în criptomonede de toate felurile, auzite şi încă neauzite.
La creşterea exponenţială care a urmat, probabil că am putea discuta de 4-5 miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult, în criptomonede, averea deţinută de români.
Dar problema tuturor este legată de încasarea banilor şi introducerea lor în ţară, având în vedere reticenţa băncilor de a primi în conturile din România banii obţinuţi din tranzacţionarea criptomonedelor.
Băncile dau vina pe BNR, pe noile reglementări date de BNR, ca să justifice refuzul de a primi bani din afară din criptomonede.
Dacă nebunia cu criptomonede va mai ţine, mă tem că Bucureştiul are mult prea puţine penthouse-uri de peste 4-5 milioane de euro de vânzare.
Tocmai când mă pregăteam să termin acest articol, am fost agăţat pe Internet de o reclamă - “Ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi investit 1000 € în Tesla acum un an? Profiturile potenţiale te-ar surprinde/eTORO/sponsored”.
P.S. Acest articol un este o recomandare şi niciun îndemn la investiţii în criptomonede, ca să nu se înţeleagă greşit, ci doar o dare de seamă a ceea ce se mai întâmplă prin jurul nostru.
