Numele meu este Sorin Pâslaru, sunt redactor şef la Ziarul Financiar. Aceasta este ediţia cu numărul 19 a conferinţei, un număr impar şi prim în acelaşi timp, un număr frumos. Avem un început de primăvară frumos. Şi mă bucur că sunteţi în număr mare la conferinţa noastră şi nu v-aţi plictisit de noi după atâţi ani. Sperăm să fie o dezbatere interesantă, în care nu numai să aflaţi lucruri, dar în care să faceţi şi business.
Când venim la o conferinţă, aş vrea să venim cu această idee de a face business, nu numai să ne vină idei, dar să vorbim cu oameni relevanţi şi să-i convingem de ceea ce putem noi să le vindem şi, în principal, să le vindem cât mai mult celor din străinătate, pentru că avem un deficit enorm de orice.
O veste bună astăzi este că, în afară de prezenţa noastră aici, după cum puteţi vedea pe prima pagină a Ziarului Financiar, oraşul Bucureşti a ajuns în top 10 cele mai atrăgătoare oraşe pentru investiţii din Europa, conform Financial Times. Capitala noastră a bătut Stockholmul. Lifestyleul bucureştean este astăzi pe locul patru în Uniunea Europeană. Vă vine să credeţi de unde am plecat şi unde suntem astăzi?
Trebuie să ne bucurăm de această conferinţă de resurse umane şi să-i apreciem cu adevărat importanţa. De aici pleacă totul, de la oameni. Începem de la oameni şi ne întoarcem la oameni. Pentru oameni facem de fapt şi celelalte conferinţe, de IT, banking, insurance, piaţă de capital. Am avut luni conferinţa de piaţă de capital, am avut miercuri conferinţa de e-commerce, astăzi o avem pe cea de human capital.
Dar haideţi să vedem în ce context macroeconomic evoluăm. Astăzi suntem într-o oarecare încetinire a economiei. Însă din punctul nostru de vedere, vă rog să luaţi în considerare cum arătau Bucureştiul şi România în anul 2005 şi anul 2006, înainte de aderare la Uniunea Europeană, chiar anul 2003 dacă vreţi. Dacă vă amintiţi, totul s-a dublat între 2003 şi 2007 în România, înainte să vină criza. Şi vă spun de ce: atunci aveam UE şi NATO factorii principali, privatizările, investiţiile străine. Dar acum avem alţi trei factori foarte importanţi.
Primul este Schengenul, care va accelera enorm ceea ce se întâmplă în România şi în jur. În al doilea rând, OECD, care vine în 2-3 ani şi care ne va duce la statutul de ţară dezvoltată, care va aduce fluxuri de capital despre care nu v-aţi imaginat vreodată că vor veni în România.
În al treilea rând, infrastructura de transport rapid, care va lega anul acesta Craiova de Bucureşti, unde toată centura zero va fi gata. De asemenea, până la sfârşitul anului mergem pe autostradă până la Bacău de la Bucureşti. În următorii doi ani, Suceava pe autostradă, în următorii trei ani legăm Clujul de Constanţa pe autostradă, deci sunt trei elemente pe care noi nu le vom mai avea după asta. Deci noi nu vom mai avea această fereastră de creştere extraordinară apoi. De aceea economia românească se va dubla în următorii şapte ani sau şase ani, salariile se vor dubla, activele se vor dubla. Toată lumea va fi aici.
Capitalul privat românesc are o forţă din ce în ce mai mare, nu mai poate fi oprit, economia românească este în acest moment, la fel ca atunci când mergeţi la stadion, cum ies oamenii de la gurile de metrou mari din America şi din România, cum ies de la stadion, se împing unii pe alţii, aşa e economia românească astăzi. Firmele sunt împinse unele de altele să crească. Se împing unii pe alţii şi uite aşa companiile cresc, nu le mai stă nimic în faţă, credeţi-mă.
Ca dovadă vine ştirea de astăzi din FT, ca dovadă că România are în structurile Comisiei Europene una dintre cele mai importante poziţii pe care le-a avut vreodată, cea a doamnei vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene. Doamna Alina Ujupan este şefa de cabinet, un fel de premier al cabinetului doamnei Roxana Mânzatu. Doamna Manzatu este preşedinte, iar doamna Ujupan este un premier a cabinetului. Are 200 de miliarde de euro buget acest cabinet, 9 membri are acest cabinet ministerial, fiecare cu diverse chestiuni. Nu se putea să nu fie o reprezentantă a noastră pe această direcţie a resurselor umane la Comisie la conferinţa noastră de resurse umane.
Ce tendinţe mai avem azi în economie? Sa va spun ceva. Felicitări tuturor celor din resurse umane şi tuturor companiilor din România şi angajaţilor din România, veţi vedea imediat de ce. Pentru că nici nu vă daţi seama ce aţi făcut în ultimii opt ani în România, oamenii nu-şi dau seama.
Avem iata Anuarul Top 1.000 proaspat lansat. Sunteţi o firmă de servicii de resurse umane? Cum vă măsuraţi succesul? Dumneavoastră aşa ar trebui să vă prezentaţi: avem 75% clienţi din top 1.000, avem doi clienţi din top 1.000 şi la anul avem patru, creştere de 100%. Top 1.000 descrie 1.000 de firme din România detaliat, apoi pe sectoare. Top 1000 au o pondere de 50% din cifră de afaceri.
Ce vă propunem să discutăm astăzi? Cum creştem numărul de angajaţi în condiţii de productivitate înaltă? Ce facem cu forţa de muncă de afară? Ce facem cu salarizarea muncii? Ce facem cu construcţiile de salarizare, cu sistemele de salarizare în condiţiile în care s-au retras facilităţile anul acesta? Ce facem cu starea de bine a angajaţilor. Asta vă propunem noi să discutăm astăzi. Cum facem să avem organizaţii de business cât mai puternice, mai reziliente şi mai creative? Şi vă spun cum facem, pentru că ştim să facem şi vă arăt de ce ştim să facem.
Slide 1. Aici avem evoluţia cifrei de afaceri în totală economie şi top 1.000 companii în ultimii 8 ani. De unde a plecat România? În 2016 aveam 1.300 de miliarde, cifră de afaceri totală, top 1.000 companii aveau 600 de miliarde. Deci ce vedem? O dublare de la 1.300 la 2.600, a cifrei de faceri totale în economie, de la 600 de miliarde la 1.200 de miliarde euro a cifrei de afaceri totale top 1.000. Ponderea companiilor din top 1.000 a ramas undeva la 45%. Vedeţi săgeata asta? Săgeata asta ce înseamnă că top 1.000 de azi au ajuns să aibă cât avea toată economia acum 8 ani. Acum 8 ani! Dar ştiţi cât mi-a luat până am reuşit cu colega de la layout să facem săgeata asta? -)
Slide 2. Mergem mai departe şi ne uităm la profituri. Acesta e rezultatul net. Noi am privit sistemul de companii din România ca pe o singură companie şi am adunat profit cu pierderi. Avem în 2016, la totalul cifrei de afaceri pe care l-aţi văzut, de 1300 mld.lei, un rezultat net de 55 de miliarde de lei.
Vorbim de profit total sistem de companii în România. Profit plus pierdere, da? Companiile unele au pierdere, unele au profit, noi le-am adunat - rezultat net. Şi avem evolutie de la 55 mld.lei rezultat net in 2016 la 202 mld.lei in 2023. Ce s-a întâmplat? De patru ori a cescut profitabilitatea în total sistem de companii în România.
S-a dublat cifra de afaceri în total companii în România în aceştia 8 ani? Da. Dar profitul nu ca s-a dublat, a crescut de 4 ori! Deci rata profitului pe total sistem s-a dublat, corect, nu? La cei mari, la Top 1000, a crescut doar de doua ori in acelasi interval. Interesant.
Cum oare cei mici sunt capabili să facă profit mai bun decât aia mari? Eu ştiam că cei mari trebuie să fie mai puternici şi mai profitabili, că au know-how, economii de scala şi aşa mai departe. Nu mai spunem de ce, sunt alţii care trebuie să se întrebe. Felicitări economiei româneşti că a realizat acest profit 200 de miliarde!
Imaginaţi-vă, 40 de miliarde de euro intră în buzunarele acţionarilor companiilor româneşti ca profit în fiecare an, din care jumătate intră la antreprenorii români, 20 de miliarde de euro în fiecare an. Antreprenorii români bagă la buzunar 20 de miliarde. Ii lasa în firme ori iau dividende şi aşa mai departe. Antreprenoriatul roman e o forţă. Deja joacă România în liga mare.
Slide 3. Dar mare atentie! Creşterea aceasta de cifră de afaceri şi de profit, dublarea cifrei de afaceri şi profitul de patru ori mai mare a fost obţinut cu aproape acelaşi număr de angajaţi. Ia uitaţi-vă, miraculos, 2016 – 2023, asta ne spune INS. În companiile româneşti, deci aici sunt numărul de angajaţi total din economie fără stat – 4,3 milioane, eram 4,2. Aplauze pentru creşterea productivităţii României! Salariile s-au dublat în 8 ani, PIB-ul României s-a dublat pe baza acestei creşteri a productivităţii. Nici nu vă daţi seama, toate lucrurile sunt legate. De aici, din creşterea productivităţii, pleacă totul. Ajungem încet - încet să ne comparăm cu ceea ce am visat - Bucureşti, întâi marile oraşe şi va coborâ dezvoltarea şi mai departe. Dumneavoastră aţi realizat, aţi reuşit în organizaţia noastră, felicitaţi-vă organizaţiile, managementul, directorii de HR, aţi făcut o treabă extraordinară în aceşti 8 ani!
Nu veţi mai avea astfel de perioade. Veţi avea perioade de creştere, dar poate nu la acelaşi nivel. Cel mai bun indicator, în afară de salarii şi aşa mai departe, despre businessul României, este că în aceeaşi perioadă de opt ani, de zece ani, banii cheltuiţi de români pe vacanţe în străinătate au crescut de la 1,5 miliarde de euro la cât credeţi, la 9 miliarde de euro pe an.
Asta e România. De aici plecăm. Dacă vreţi să vă dublaţi salariul în următorii cinci ani, când vedeţi un ziar oriunde pe masă, luaţi-l şi deschideţi-l pentru că acolo este dublarea salariului dumneavoastră, credeţi-mă!
