Nu exista somaj dupa pandemie in marile aglomerari industriale din Romania, pentru ca de acolo pleaca majoritatea muncitorilor la munca in vest, nu mai exista scoli profesionale iar universitatile tehnice produc absolventi nepregatiti, care vor salarii mari fara sa stie sa faca ceva. Orice director de fabrica va va spune ca nu gaseste muncitori calificati sau specialisti in controlul calitatii, singurele optiuni fiind sa si-i dezvolte singuri sau sa-i recruteze de la competitie.
Orice director de resurse umane va va spune ca trebuie sa investeasca milioane in instructaj si reconversie, sa asigure transportul angajatilor de la zeci de kilometri si sa se bata cu pretentii salariale absurde.
In 2016, cand am scris opinia asta https://www.zf.ro/autor/dragos-damian-bogdan-craciunas , se scursesera milioane de lei din fonduri europene pentru reconversia profesionala, erau cursuri la care participau absolventi de invatamant superior, fara nici o sansa sa-si gaseasca un job in domeniul in care se pregatisera si care toti urmareau sa devina IT-isti sau insotitori de zbor.
Nu sunt sigur ca banii dati pe reconversie au schimbat major sectoare economice. Ce stim sigur insa este ca nu a existat un plan de alocare de bani catre fabrici pentru a le permite acestora sa mearga in zone care se dezindustrializau si sa recruteze si relocheze personalul calificat de acolo. Exista (poate mai exista) o facilitate fiscala pentru angajati care sa le finanteze relocarea de la o distanta de 50 km, dar era greu de accesat, probabil ca nu a avut efect.
Green Deal. Sa ne intelegem, va inchide toate minele de carbune din Romania – se cheama pompos “decarbonizarea sistemului energetic” - este prea tarziu sa se mai faca investitii pentru a sustenabiliza mineritul. Vor fi inchise si cateva fabrici chimice pentru care iar, este prea tarziu un upgrade tehnologic – se defineste savant drept “sprijin pentru inovare in sectorul industrial , asadar in 10 ani Romania mai pierde suveranitate economica daca mai avea de unde.
Si asta pentru ca deja am aderat la pactul verde, fara ca vreun politician roman sa bata cu pumnul in masa si sa spuna “vreau derogari si tranzitie mai lunga, pentru ca asta inseamna tranzitie justa pentru romani”. Nu suntem noi copii teribili precum Polonia sau Ungaria, noi pur si simplu acceptam orice.
Asadar, salvarea a 5000 de mineri sunt bani bine folositi, anticipand modificarile pe care le va produce pactul verde european. Autoritatile sa faca o lista cu 50 de fabrici gata sa ii preia si sa plateasca prin acesti angajatori costuri de relocare cu familiile pentru cel putin un an si jumatate din salariul din primul an. Maxim 200 milioane lei, la un calcul sumar.
Politicienii nu trebuie sa faca parada in Valea Jiului. Ei trebuie sa aibe un plan sa reloce si reconverteasca tot personalul care se afla in zonele industriale despre care se stie sigur ca se vor inchida gratie Green Deal.
Ce bine ar fi daca invitatul ZF, Franz Timmermans, ar avea voie sa oblige politicienii romani sa citesca si inteleaga pdf-ul “The Just Transition Mechanism: Making Sure No One is left behind”.
