Pentru cei inca interesati de ivermectina, laureat Nobel, stam cam asa:
- 27 studii anti-Covid, in care au fost inclusi 6612 pacienti, cu rezultate bune;
- OMS, care monitorizeaza reactiile adverse si decesele cauzate de tratamentele repozitionate anti-Covid, arata ca ivermectina, urmarita inca din 1992, este un medicament sigur;
- trei tari din UE (Slovacia, Bulgaria si unele spitale din Cehia) si alte 12 de pe planeta, totalizand 1,5 miliarde oameni, au inclus medicamentul in protocolul anti-Covid; Japonia asteapta rezultatele unui studiu randomizat pentru a lua decizia finala:
- Romania nu e in stare sa ia o decizie, se paseaza verdictul la Organizatia Mondiala a Sanatatii WHO (care are cel mult rol consultativ) si Agentia Europeana a Medicamentului EMA (care nu se ocupa de asa ceva).
De cand a venit vorba de aducerea in Romania a ivermectinei (circa 20 lei/cura) toti comunicatorii-medici-politicieni sau nepoliticieni, cu timp de emisie media practic nelimitat, s-au napustit asupra ei cu salbaticie, ignorand abundenta datelor publicate: au invocat lipsa studiilor clinice, reactiile adverse, uzul exclusiv veterinar, etc. – minciuni greu de inteles, pentru ca cei care le spun cu sange rece au totusi pregatire medicala. Asadar, in cel mai bun caz, nu ar fi trebuit sa piarda o buna ocazie sa taca din gura.
Ca sa inteleaga toata lumea. Pericolul cel mai mare este ca acest antiparazitar ieftin reconvertit anti-Covid poate intra in uz fara sponsor, la fel ca alte 3 antivirale ieftine care sunt utilizate in protocolul terapeutic din Romania. Prin sponsor intelegem o companie sau o institutie care finanteaza un studiu clinic ce urmareste lansarea unui medicament.
Adica cineva care plateste pentru intrarea pe piata.
Nimeni nu a platit pentru utilizarea in Covid a ibuprofenului, paracetamolului, hidroxiclorochinei, umifenovirului, favipiravirului si acum, ivermectinei, pentru ca sunt foarte ieftine – dar exista sponsori care platesc din greu pentru alte medicamente, pentru repozitionare anti-Covid.
Asadar, necazul este ca sponsorul pierde pacienti pentru studii.
Prin urmare, cei care au urmarit fenomenul, au vazut ca incet-incet 4 din cele 5 medicamente enumerate anterior au fost puse la zid, si s-a tras cu sete asupra lor: studiul din Lancet despre ibuprofen, ulterior retras; vicleniile despre efectele paracetamolului asupra ficatului; psihoza reactiilor adverse ale hidroxiclorochinei; umifenovirul este nu-i asa, din Rusia.
In aceeasi maniera se incearca acum asasinarea ivermectinei.
Si, ca sa nu ramana nimeni nepedepsit, se incearca si ridiculizarea medicilor care au venit cu idei noi de scheme terapeutice, savarsind blasfemia de a sugera completari la protocolul anti-Covid din Romania, care functioneaza neindurator: daca ai dat tot ce-i in protocol si pacientul nu a fost salvat, atunci nu putea fi salvat. Adica nu exista nimic altceva care ar putea ajuta, iar medicii care vor sa incerce ceva nou, sunt inamicii sistemului sanitar, o fortareata impenetrabila de cumetrii, tovarasii, interese si aliante care gestioneaza 60 miliarde de lei pe an.
De ce este asta o opinie pentru oamenii de afaceri? Pentru ca sa vada inca o data cum se risipesc banii in sistemul sanitar, in caz ca nu stiau. Pentru ca sa inteleaga ca fraiele si resursele sistemului sunt in mana unora care nu vor si nu stiu sa reformeze sanatatea din Romania. Pentru ca sa realizeze ca PNRR-ul si spitalele regionale promise de 10 ani vor intra pe aceleasi maini, deci n-au sa le tina copiii in tara.
Trei comentarii de final:
- cel mai scump medicament din protocolul Covid, 8000 lei/cura, se foloseste in continuare in Romania desi datele clinice au aratat ca nu are beneficii;
- claritromicina despre care s-a vorbit mult in ultima vreme, nu are un sponsor pentru studii clinice (da, este ieftina), astfel incat nu vom avea evidente medicale pe care sa ne bazam;
- toata lumea stie probabil care este cel mai ieftin vaccin anti SARS-CoV-2 si ce i s-a intamplat in ultimele doua saptamani.