• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Opinii

Dragoş Dragoteanu, Euroest: Vechii comunişti, decreţeii şi lupii tineri - cele trei generaţii ale capitalismului local

Autor: Dragoş Dragoteanu

26 feb 2013 1898

Averile mari se fac în generaţii. În România, în 20 de ani unii au făcut munţi de bani. Câţi sunt comunişti, câţi sunt foşti securişti sau activişti de partid şi câţi sunt capitalişti?

Această dilemă face trimitere în primul rând la mentalitatea şi calităţile celor care au câştigat sume imense, într-un interval de timp scurt. Dacă ne-am referi strict la numărul banilor produşi, definiţia averii ar începe cu o cifră. Probabil, minimum 20 - 25 de milioane de euro. Iată şi o scurtă analiză.

Vechii comunişti, primii antreprenori

Cei mai bogaţi români nu sunt la prima tinereţe. Nici nu prea aveau cum. Pentru că atunci tinerii din 1989 erau cel mult studenţi. Paradoxal, conjunctura creată în perioada respectivă nu a fost fructificată de cei care aveau bani mulţi la saltea. Majoritatea nu au ştiut ce să facă cu ei. Nu aveau relaţii sau le-a fost frică să rişte ca antreprenori într-un mediu total necunoscut.

Norocoşii vremurilor respective au apărut din sfera comerţului exterior, băieţii deştepţi din fosta securitate şi activiştii de partid. Ei au fost primii care au simţit că se pot face averi rapid. Mulţi oameni cu funcţii şi grade ştiau cum merg lucrurile în afaceri cu statul, fiind direct implicaţi economic în perioada comunistă. Aveau relaţii sus puse, reţele de oameni de încredere, unii obligaţi să le dea o mână de ajutor. Chiar de mai multe ori. Exact când şi unde trebuia.

Astfel de personaje care au profitat din plin de haosul economic postdecembrist au automat sânge de capitalişti în vene? Câţi dintre oamenii bogaţi cunoscuţi din România putem spune că trec testul capitaliştilor occidentali, care recunosc valoarea unui euro? Au inventat ei ceva deosebit sau doar au profitat de conjunctura socială şi economică respectivă?

Teoretic, dacă faci afaceri grele cu statul român, numai antreprenor cu spirit de afaceri capitalist nu te poţi numi. Practic, poţi să fii un prosper om de afaceri, fără să-ţi pese de ce spune lumea. Totuşi, când câştigi milioane de euro din bani publici, obligaţiile, relaţiile şi compromisurile există. Şi corupţia, şi şpaga sau combinaţiile politice pentru un contract bun cu statul. Unde au reuşit aceşti antreprenori? Exact în domeniul în care lucrau. În zona de influenţă în care erau implicaţi înainte de 1990. Foarte puţini au riscat în alte direcţii.

Decreţeii, primii antreprenori din nimic

Născuţi între 1966 - 1971, majoritatea din frica mamelor de a-i avorta, scăpaţi de forcepsul dictaturii comuniste prin Revoluţie, după 1990 zeci de mii de tineri studenţi nu aveau ce pierde. La vârsta lor de atunci, 19-23 de ani, visele puteau deveni realitate. O conjunctură ca aceea nu se întâlneşte decât o dată la 100 de ani în istoria unui popor.

Cei care s-au orientat spre mici afaceri de antreprenoriat au găsit o piaţă virgină. Oportunităţile erau la tot pasul. Aproape în orice domeniu. Nu aveai nevoie de mulţi bani ca să obţii profit mare foarte rapid. Atunci, cu puţin curaj şi multă tenacitate, uneori duse la limita inconştienţei, puteai să dai mici lovituri financiare. Aşa s-au născut primii antreprenori din generaţia decreţeilor.

De invidie, unii i-au considerat la început bişniţari, speculanţi sau profitori. Între timp, ei au demonstrat că sunt mult peste acest statut. Şi-au consolidat poziţia de oameni de afaceri serioşi, cu studii superioare temeinice, începute în regimul trecut. De unde şi cum aţi fi vrut să obţină nişte studenţi sau proaspăt absolvenţi capital pentru afaceri? Sistemul bancar era zero atunci! Cineva trebuia să mişte lucrurile într-o economie centralizată. Ei, "celebrii" decreţei nu erau implicaţi în relaţiile comuniste. Aveau doar două atuuri. Vârsta şi puterea de a reuşi. A fost şansa lor şi ei nu au ezitat să o fructifice.

În peste 20 de ani de tranziţie economică, decreţeii au crescut. Aşa au apărut brandurile autohtone, primele exemple de pionierat în antreprenoriat. Unii au clacat pe parcurs. Alţii s-au ridicat an de an şi sunt astăzi lideri în diverse domenii. Citind poveştile lor şi greutăţile depăşite, ai în faţă imaginea oamenilor de succes. Apăruţi de nicăieri şi ajunşi departe.

Unde au reuşit aceşti antreprenori? Exact în domeniile care nu erau dezvoltate pe vremea lui Ceauşescu: IT, telecomunicaţii, medicină, imobiliare, agricultură, prestări servicii şi comerţul de nişă.

Lupii tineri, prima generaţie de antreprenori pursânge

Din mulţimea de absolvenţi care ies anual din diverse facultăţi, există suficiente resurse umane pentru antreprenoriat. Nu vorbim nici de olimpici, nici de alte excepţii. Pentru că nu trebuie să fii neapărat geniu ca să ajungi un om de succes în afaceri. Viitorul ţării se poate baza şi pe ei. Pe tinerii antreprenori care caută şi analizează permanent oportunităţi. Individual sau prin asocieri, produc idei, le transformă în proiecte, le implementează şi le gestionează. Poate profitul lor nu e spectaculos, dar curajul şi încrederea în şansa lor sunt esenţiale în viitor.

I-am întâlnit în diverse ocazii. Sunt foarte bine pregătiţi. Emană optimism şi putere. Extrem de atenţi la detalii, cu noţiuni şi principii economice sănătoase, degajă energie şi voinţă. Voinţa de a reuşi într-un mediu concurenţial acerb. Sunt extrem de dornici să înveţe ceea ce nu ştiu. Au o determinare înnăscută de a demonstra că vor, ştiu şi pot să devină cineva în businessul autohton. Ei sunt cu siguranţă primul produs 100% capitalist "made în România".

Unii sunt şcoliţi în străinătate. Nu s-au întors neapărat de dragul ţării. Oportunităţi ca în România nu se găsesc în ţările civilizate, unde toate afacerile sunt bătătorite. Acum, lupii tineri au văzut cum arată şi un boom economic şi au trăit şi o perioadă de criză în toată splendoarea ei. Au toate datele ca să reuşească. Cine-i poate opri? Foştii comunişti care, dacă nu mai fac afaceri cu statul, se pot prăbuşi oricând? Decreţeii care nu mai au suflul de odinioară şi încearcă pe timp de criză să-şi consolideze afacerile?

În concluzie, întrebarea din titlu se poate pune şi altfel. Cine va face diferenţa între antreprenorii din România? Adaptarea sau pregătirea? Şansa sau calităţile? Politicul sau creativitatea? Originea antreprenorilor români contează mai mult decât istoria pe care aceştia au scris-o în mediul de afaceri în ultimii 20 de ani?

Dragoş Dragoteanu, întreprinzător, deţine firma de intermediere pe piaţa imobiliară Euroest

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236