• Leu / EUR4.6639
  • Leu / GBP5.2762
  • Leu / USD4.1179
Opinii

Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene? De ce România este mereu avertizată în timp ce peste 17 ţări membre UE nu îndeplinesc regulile fiscale iar cel puţin 10 ţări ar trebuie să fie deja în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv dar nu sunt?

Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene? De ce România este mereu avertizată în timp ce peste 17 ţări membre UE nu îndeplinesc regulile fiscale iar cel puţin 10 ţări ar trebuie să fie deja în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv dar nu sunt?

Autor: Cristian Socol

10 sep 2018 2107

Am făcut o documentare pe baza evaluării publicate de Comisia Europeană în mai 2018 cu privire la Programele de Convergenţă şi Programele de Stabilitate prezentate oficial de către ţările membre. În Evaluările pentru fiecare ţară există capitole separate care indică modul în care se îndeplinesc regulile fiscale europene - regula fiscală privind deficitul bugetar structural şi regula fiscală privind criteriul datoriei guvernamentale.

Am vrut să văd cât de justificate sunt avertizările permanente făcute României şi Ungariei vis-a-vis de aplicarea aceleiaşi măsuri cu alte state membre. Am vrut să văd cadrul mare la nivel european, cum stă fiecare ţară în parte, câte ţări încalcă principiile deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB, datorie publică de maximum 60% din PIB sau criteriile mai noi deficit structural de până în 0,5% din PIB potenţial în ţările cu datorie mare şi 1% din PIB potenţial în ţările cu datorie mică. Am mai insistat pe a vedea modul în care se respectă criteriul datoriei publice - regula fiscală prin care se cere statelor membre cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB să conveargă către această ţintă. Şi, nu în ultimul rând câte ţări îşi îndeplinesc MTO (obiectivele bugetare pe termen mediu) pentru că dacă analizăm câte dintre ţările UE28 şi-au îndeplinit vreodată MTO sau câte şi-au amânat "permanent" este jale. Cu privire la ultima remarcă, România face parte din clubul select şi restrâns al câtorva ţări care au respectat 3 ani regulile fiscale privind deficitul bugetar structural şi MTO.

 

Trebuie să-mi fac mea culpa. Am susţinut aderarea României la Tratatul Fiscal în 2012 având încredere că se va aplica ce s-a promis adică disciplină fiscală plus un Pact pentru Creştere şi Ocupare, pe baza relaxării marjelor de investiţii publice. România a semnat Tratatul Fiscal dar Pactul pentru Creştere şi Ocupare nu a mai apărut niciodată. Bine, a apărut Planul Juncker de investiţii dar dacă vă veţi uita cine beneficiază masiv de investiţiile de acolo veţi vedea că impactul asupra multor ţări în dezvoltare din UE este marginal. Mai mult, Comisia Europeană nu a relaxat deloc regimul clasificării investiţiilor publice în calculul deficitului bugetar efectiv/stuctural lăsând practic ţările în dezvoltare (printre care si România) fără o marjă rezonabilă de stimulare a creşterii economice şi ocupării.

Dar asta este istorie. Să revenim la prezent unde vom vedea că în 2017 o singură ţară Spania nu a îndeplinit criteriul de deficit bugetar efectiv de 3% din PIB iar 15 ţări din UE28 adică peste jumătate nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale mai mică de 60% din PIB. Mergând mai departe cu analiza, 17 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2017 si 2018 cumulativ, 10 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB (7 state membre beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani) şi 17 ţări din UE 28 nu îndeplinesc MTO în 2017 şi 2018 cumulativ angajamentul făcut în faţa CE privind atingerea unor deficite bugetare pe termen mediu.

Mai grav, dacă în 2017 un număr de 7 ţări membre (Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Marea Britanie) se aflau în deviere (5 ţări) sau deviere semnificativă (2 ţări) de la cerinţele componentei preventive în ceea ce priveşte regulile fiscale, în 2018 Comisia Europeană estimează că nu mai puţin de 15 ţări vor ajunge să fie avertizate pentru deviere (5 ţări) sau deviere semnificativă (10 ţări). In 2019 situaţia se va înrăutăţi şi mai mult în condiţiile în care chiar dacă 13 ţări membre vor încălca principiile fiscal-bugetare, doar una va mai avea deviere (Irlanda) iar numărul celor cu deviere semnificativă va creşte la 12 (Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia) (detalii în documentul Implications of the Commission 2018 Spring Forecast for Budgetary Surveillance, Brussels, 23 May 2018).

 

Sursa datelor: Assessment of the Programmes, European Commission, 2018 iar pentru Grecia - European Commission: European Economic Forecast Spring 2018

În condiţiile în care 17 ţări din 28 adică 61% dintre ţările UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural, tot un număr de 17 ţări membre nu respectă MTO (si acela de multe ori amânat) şi nici criteriul datoriei guvernamentale şi, mai mult, când conştientizezi că o aplicare strictă a procedurilor ar însemna intrarea automată a cel puţin 10 ţări din UE în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv (chiar dacă 7 din ele beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani) trebuie să te întrebi dacă ceva este greşit sau incorect formulat. Când printre ţările cu derapaje substanţiale regăseşti Franţa, Spania, Italia, Belgia, Portugalia (chiar şi Germania a depăşit limita de 60% din PIB în ultimii ani) trebuie să te gândeşti că poate ceva trebuie reformat. În mai 2018, Spania şi Franţa erau în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv iar progresele par a nu fi încurajatoare în ceea ce priveşte sănătatea finanţelor publice a acestor două ţări în 2018 şi 2019. 

Poate au dreptate demnitarii din ţările mari din Zona Euro, institutele de cercetare, mediul academic ş.a. care argumentează că regulile fiscale trebuie modificate, recredibilizate, trebuie să asigure marjă de dezvoltare. Poate au dreptate cei 8 miniştri de finanţe din Zona Euro ridicând problema deficienţelor de estimare a indicatorului sold bugetar structural (detalii http://estaticos.expansion.com/opinion/documentosWeb/2016/03/31/Cartadeficitestructural.pdf).

Poate ar trebui regândită implementarea clauzei de investiţii pentru a asigura o marjă mai mare de dezvoltare? Poate cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea ar trebuie scoase din calculul îndeplinirii anumitor reguli fiscale? Poate cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru ţările aflate la Granita de Est a UE ar trebui exceptate de la calculul deficitului si considerate într-un regim separat? Poate ar trebui stabilite reguli fiscale separate pentru ţările dezvoltate şi pentru cele în dezvoltare din UE astfel încât să se flexibilizeze marja de investiţii pentru cele din urmă? Simplificarea va însemna oare pierderea de flexibilitate?

Etichete:

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6639
Diferență: 0,0086
Ieri: 4.6635
Azi: 4.1179
Diferență: -0,2519
Ieri: 4.1283
Azi: 5.2762
Diferență: -0,1722
Ieri: 5.2853
Azi: 4.0856
Diferență: -0,3682
Ieri: 4.1007