“Nu ne vindem ţara” este un slogan demult uitat, iar în această perioadă instituţiile statului ar trebui să se ghideze după unul nou, “Sprijinim capitalul autohton”, atât între graniţele României, cât şi în afara acestora.
În cei 18 ani de carieră de consultanţ M&A, am participat în peste 90 de proiecte de fuziuni şi achiziţii, din care 26 au rezultat în tranzacţii. Chiar dacă majoritatea au fost proiecte de vânzare a companiilor româneşti, am fost expus la potenţiale tranzacţii în care firme româneşti au încercat să achiziţioneze companii din Turcia, Spania, Ucraina sau Ungaria. Cele mai exotice au fost cele în care am ajutat o companie din Turcia să se extindă în Bulgaria, o companie din Ungaria să îşi vândă subsidiara din Rusia şi un stat din Balcani să îşi privatizeze principala termocentrală.
Extinderea în afara ţării este un trend pe care firmele româneşti ar trebui să îl ia în considerare tot mai serios. În Ungaria şi Cehia una din cinci tranzacţii sunt achiziţii în afara graniţelor, iar în ţări ca Olanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie o treime din tranzacţii sunt achiziţii în afara ţării. Austria deţine recordul în Europa, din cinci tranzacţii două sunt achiziţii în afara ţării, majoritatea în Europa Centrală.
Achiziţiile, reţeta unei creşteri cât mai rapide
Firmele româneşti au încredere în economia locală în perioadele grele, profitând de oportunităţi în perioade de scădere a pieţei, totuşi în perioade de creştere economică puternică, se concentrează în principal pe creşterea organică, un exemplu în acest sens fiind menţinerea numărului de achiziţii făcute de companii româneşti în perioada 2014-2017, în contextul creşterii cu 50% a numărului de achiziţii făcute de investitori străini.
Extinderea internaţională este o etapă normală pentru companiile de succes. Odată implementat un model de afaceri, în contextul existenţei resurselor financiare, capitaluri proprii şi împrumuturi, este în interesul antreprenorilor să crească cât mai repede, ceea ce se poate realiza numai prin achiziţii.
În domeniile foarte competitive din România, aş menţiona aici ca exemple apa minerală, vinul, transporturile, companiile româneşti s-ar putea descurca foarte bine şi în exterior, iar o preluare a unor afaceri existente ar putea să le dea un prim impuls şi o masă critică de clienţi şi specialişti locali.
Avantajele extinderii
Dacă vorbim de avantajele extinderii în afara ţării, trebuie să luăm în considerare că firmele româneşti de succes s-au acomodat foarte bine cu mediul de afaceri local şi pot adapta o parte din strategiile de succes şi în alte ţări.
Oportunităţile de investiţii există pentru cei care le caută, de la vânzările unor divizii de către multinaţionale la schimbările de generaţii în afaceri de familie şi la exitul fondurilor de investiţii. Cu o mică echipă internă de M&A şi cu sprijinul consultanţilor, antreprenorii români pot să-şi dezvolte afacerea cu mai mult succes şi uneori la un preţ mai mic decât prin creştere organică nu numai în ţară dar şi în străinătate.
Ce spun cifrele
În anul 2017 şi în primul trimestru al anului 2018 s-a remarcat numărul neobişnuit de achiziţii făcute de investitori români pe pieţele din regiune. Ca proporţie din numărul de tranzacţii acestea au reprezentat 6% în 2017, totuşi un nou record care depăşeşte ponderea de 5% înregistrată în 2008. Anul 2018 a început chiar şi mai bine, 3 din cele 20 de tranzacţii au fost achiziţii externe făcute de firme româneşti, reprezentând 15%.
În România însă două din trei tranzacţii sunt vânzări ale unor companii locale către investitori străini, conform unei analize făcute împreună cu echipa M&A din Deloitte asupra a 697 tranzacţii semnificative din România în perioada 2009 – 2017. În comparaţie, în Franţa, doar două din zece tranzacţii sunt vânzări către investitori străini iar în ţări ca Italia, Polonia şi Germania, 30-40% din tranzacţii sunt către străini.
Analiza mai sus menţionată arată că piaţa M&A din România deşi în creştere semnificativă în ultimii patru ani, rămâne cu o importanţă marginală la nivelul Uniunii Europene reprezentând aproximativ 1% din total. La nivelul Europei Centrale şi de Est, România este a treia piaţă ca mărime după Polonia şi Cehia. Tranzacţiile între entităţi româneşti reprezintă în total aproape o treime din total, iar cele 11 achiziţii de companii străine făcute de către firme româneşti au pondere nesemnificativă. În comparaţie, firmele din Ungaria au făcut 76 de tranzacţii transfrontaliere în acelaşi interval, reprezentând 19% din total.
Ţările din regiune ar trebui să fie primele avute în vedere
Referitor la apetitul pentru extindere internaţională, chiar şi în primul trimestru al anului 2018, în care s-au anunţat un număr record de achiziţii făcute de firme româneşti în străinătate, suntem mult în urma unor ţări ca Polonia care a anunţat în medie 7 tranzacţii externe per trimestru în ultimii 9 ani, sau Austria unde media este de 16 tranzacţii.
Companiile româneşti sunt foarte bine poziţionate pentru a se extinde în ţările vecine Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria iar acolo unde se vizează pieţe dezvoltate sunt vizate arii unde antreprenorii români sunt foarte bine specializaţi chiar în comparaţie cu concurenţii de pe acele pieţe, astfel existând potenţial de creştere poate chiar peste cel existent în România.
Dacă ne uităm la exemplul polonez, companiile locale, au trecut de la extinderea în ţările vecine, la extinderea în ţările regiunii, inclusiv România, iar recent chiar în pieţe ca Marea Britanie, mizând uneori pe comunităţile locale, iar alteori pe avantaje competitive.
