Desi economia a crescut substantial in anul 2016 pe baza masurilor luate in perioadele anterioare, din punct de vedere economic anul 2016 este unul pierdut. De ce?
In primul rand, deoarece in aceasta perioada nu s-a luat nicio masura concreta, semnificativa care sa sustina economia dupa momentul reducerilor ample de fiscalitate. Cresterea economica de anul acesta nu a fost in niciun fel sustinuta de vreo masura efectiva. Dimpotriva, dezastrul din zona fondurilor europene precum si sacrificarea investitiilor au dezechilibrat cresterea economica, aceasta fiind determinata in cea mai mare parte de consum.
Din punct de vedere teoretic, cresterea cererii agregate se poate realiza prin intermediul politicilor guvernamentale care se pot concretiza prin majorarea cheltuielilor pentru investitii, reducerea fiscalitatii sau sporirea masei monetare. De asemenea, pentru o crestere sustenabila a PIB-ului este nevoie ca politicile sa fie echilibrate si sa actioneze atat pe partea de relaxare fiscala cat si pe partea de cheltuieli de investitii. Dar in Romania, cererea agregata a fost stimulata numai pe partea de consum, prin intermediul masurilor de relaxare fiscala, iar pe partea de investitii nu s-a realizat mai nimic anul acesta. Daca in anii anteriori s-a actionat foarte mult pe partea de reducere a fiscalitatii, cu implicatii benefice pentru mediul de afaceri, in 2016 era esential pentru economie sa se actioneze pe partea de investitii pentru a avea o crestere economica echilibrata. Astfel, dezechilibrul cresterii economice provine din structura sa deoarece contributia formarii brute de capital fix la cresterea economica a fost de cateva ori mai mica decat contributia consumului. In primul semestru, contributia formarii brute de capital a fost de patru ori mai redusa decat contributia consumului, in primul trimestru fiind de cinci ori iar in cel de-al doilea de aproximativ trei ori mai redusa. Datele publicate de INS privind evolutia PIB si a componentelor sale indica o incetinire a cresterii economiei la 4,4% in trimestrul III, comparativ cu 5,2% in primul semestru, din cauza reducerii in dinamica a componentelor cererii. Desi consumul populatiei si-a diminuat cresterea in trimestrul III din cauza decelerarii vanzarilor din comertul cu amanuntul, pe fondul dispersarii efectului reducerii TVA, in special la produsele alimentare, aceasta nu a fost compensata de o evolutie favorabila a formarii brute de capital. In plus, formarea bruta de capital fix a crescut in trimestrul III cu mult sub ritmul inregistrat in primul semestru si a contribuit la cresterea economica cu mult mai putin decat consumul.
Mai mult, cheltuielile bugetare pentru investiţii, au înregistrat in primele 9 luni ale anului 2016 o scădere de circa 9%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2015, iar in anul 2016 investiţiile publice (a doua rectificare) se anticipează să se reducă cu cca. 7% (-9% in prima rectificare) fată de anul precedent, ponderea acestora in PIB-ul estimat pentru 2016 ajungând cca. la 5,1%, comparativ cu 5,9% in 2015. Totusi, e posibil ca aceasta scadere sa fie si mai mare deoarece aceasta estimare se bazeaza pe supradimensionarea cheltuielilor din fonduri externe aferente exercitiului 2014-2020.
Ce trebuie facut in 2017?
Anul urmator trebuie sa fie unul echilibrat din punct de vedere al politicilor fiscal-bugetare, pentru a se asigura gestionarea optima a deficitului bugetar. Dar gestionarea eficienta a deficitului bugetar nu se realizeaza prin neefectuarea de investitii si prin absorbtie zero in domeniul fondurilor europene, asa cum s-a intamplat anul acesta, cu consecinte negative asupra potentialului de crestere economica. Este necesara o alta viziune ce presupune o adevarata reforma financiara atat pe partea de colectare cat si pe cea de eficientizare a cheltuielilor publice. Fara astfel de masuri vor fi greu de implementat masurile din Codul fiscal in paralel cu majorarile de salarii.
De asemenea, politicile de guvernare in domeniul economic trebuie sa se axeze pe investitii de orice natura: publice, private sau straine. Numai in aceste conditii mai putem spera la crestere economica sustenabila si echilibrata de peste 4% in anul urmator. Astfel, se impune o majorare a acestor tipuri de resurse destinată însă proiectelor investiţionale noi, cu impact multiplicator asupra creşterii economiei. Alocarea suplimentară de 0,5 puncte procentuale din PIB pentru investitii in proiecte noi ar putea determina un surplus de cel putin 0,2-0,3 puncte procentuale la rata de creştere a PIB. Important este ca acest surplus de resurse privind investitiile sa fie dirijat catre proiecte de infrastructura. De asemenea, pentru ca resursele provenind din bugetul de stat si alocate pentru investitii sa aiba o eficienta mai mare, este necesar ca ele sa fie gestionate prin metode moderne de bugetizare, sub forma bugetelor program multianuale (4-5 ani).
Un alt obiectiv esential pentru dezvoltarea pe termen lung si care trebuie sa fie o prioritate pentru anul urmator tine de fondurile europene. Nu ne mai putem permite inca un an pierdut din acest punct de vedere, iar politicile guvernamentale trebuie sa se concentreze atat pe atragerea de fonduri europene, cat si pe dirijarea acestora spre investitii, in special in infrastructura si cu factor mare de multiplicare.
In concluzie, efectele de multiplicare si de antrenare in economie determinate de reducerile de taxe si impozite ar fi fost mult mai consistente si sustenabile daca politicile guvernamentale, sub o forma sau alta, ar fi actionat si pe partea de formare bruta de capital. Numai prin impulsuri fiscale nu se poate asigura sustenabilitatea cresterii economice si nici nu se poate depasi borna de 5% crestere economica. Este necesar ca in anul urmator politicile guvernamentale sa fie echilibrate, sa asigure gestionarea optima a deficitului si a riscurilor externe si sa aiba ca elemente centrale realizarea investitiilor si atragerea de fonduri europene.
