Opinii

Eliza Baias şi Roxana Diaconu, Filip&Company: Care sunt noile reguli în materia investiţiilor străine directe

Eliza Baias, partner şi Roxana Diaconu, associate în cadrul Filip&Company

Eliza Baias, partner şi Roxana Diaconu, associate în cadrul Filip&Company

14.10.2020, 12:13 349

Începând cu data de 11 octombrie 2020, a devenit direct aplicabil în Statele Membre Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, adoptat în data de 19 martie 2019.

Regulamentul ISD are în vedere crearea unui mecanism de cooperare între Statele Membre, precum şi între Statele Membre şi Comisia Europeana, în ceea ce priveşte investiţiile străine directe care sunt de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii şi de aceea este important modul în care statele se raportează la ele. În context de criză, devine şi mai importantă abilitatea unei economii de a atrage investiţii străine sănătoase.

La nivel naţional, se află în proces legislativ un proiect de ordonanţă de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului ISD, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care este avut în vedere să intre în vigoare până la sfârşitul acestui an.

  1. Ce înseamnă investiţie străină directă conform Regulamentului ISD şi cum se stabileşte dacă o astfel de investiţie este supusă examinării

Conform Regulamentului ISD, investiţiile străine directe sunt acele investiţii de orice natură care îndeplinesc următoarele condiţii:

  1. sunt efectuate sau se intenţionează o fi efectuate de către un investitor străin, adică o persoană fizică sau juridică dintr-o ţară terţă;
  2. presupun desfăşurarea unei activităţi economice într-un stat membru, inclusiv investiţiile care permit o participare efectivă la administrarea sau la controlul unei întreprinderi care desfăşoară o activitate economică (de ex., achiziţia părţilor sociale sau a acţiunilor într-o societate dintr-un stat membru al UE); şi
  3. sunt efectuate cu scopul de a stabili sau de a menţine legături durabile şi directe între investitorul străin şi antreprenorul sau întreprinderea cărora le sunt destinate aceste fonduri.

Potrivit Regulamentului ISD, criteriul esenţial pentru a stabili dacă o ISD face obiectul unei examinări, este caracterul său de natură să afectezesecuritatea sau ordinea publică. Acest criteriu este delimitat mai bine printr-o serie de indicii prevăzute de Regulamentul ISD, cum ar fi acela că investiţia străină directă poate avea efecte, printre altele, asupra (i) infrastructurii critice, inclusiv infrastructura din domeniul energiei, al transporturilor, al apei sau al sănătăţii; (ii) aprovizionării în ceea ce priveşte factorii de producţie critici, inclusiv energia sau materiile prime, sau (iii) accesului la informaţii sensibile. De asemenea, faptul că investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei ţări terţe sau dacă există un risc serios ca investitorul străin să desfăşoare activităţi ilegale sau infracţionale, pot să indice că o investiţie străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

  1. Cine examinează o ISD?

Fiecare Stat Membru este competent să examineze ISD. Regulamentul ISD pune, însă, bazele unui mecanism de cooperare între Statele Membre, respectiv între Statele Membre şi Comisie, prin care celelalte State Membre şi/sau Comisia, să aibă acces la ISD în curs de examinare şi să poată interveni în cazul în care securitatea sau ordinea publică din aceste alte State Membre ar fi afectate.

Astfel, Statele Membre vor trebui să transmită o notificare Comisiei şi celorlalte State Membre cu privire la orice ISD de pe teritoriul lor care face obiectul examinării, precum şi o listă a Statelor Membre a căror securitate sau ordine publică se consideră că este de natură a fi afectată.

Celelalte State Membre vor putea să solicite informaţii cu privire la respectiva investiţie, şi să transmită observaţii. Comisia, de asemenea, va putea să solicite informaţii şi/sau să emită un aviz Statului Membru care efectuează examinarea, în cazul în care consideră că respectiva ISD este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în mai multe State Membre sau are informaţii relevante în legătură cu ISD respectivă.

Mai mult, aceste drepturi ale celorlalte Statele Membre şi/sau Comisiei pot fi exercitate şi cu privire la acele ISD dintr-un stat membru, care nu fac obiectul examinării de către Statul Membru respectiv.

  1. Cum adresează România în prezent ISD?

România nu este străină de conceptul de verificare a unei ISD şi la acest moment examinarea se face conform procedurilor stabilite de Legea Concurenţei nr. 21/1996. La informarea venită din partea Consiliului Concurenţei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este entitatea competentă să analizeze operaţiunile care sunt susceptibile să afecteze siguranţa naţională.

În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă.

Pentru aplicarea acestor prevederi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis hotărârea nr. 73/ 27 septembrie 2012 prin care sunt enumerate domeniile în care operaţiunile de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau active, respectiv de concentrare economică, sunt supuse controlului, şi anume:

  • securitatea cetăţeanului şi a colectivităţilor, securitatea frontierelor, securitatea energetică, securitatea transporturilor, securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea infrastructurii critice, securitatea sistemelor informatice şi a celor de comunicaţii, securitatea activităţii financiare, fiscale, bancare şi de asigurări, securitatea producerii şi circulaţiei armamentului, muniţiilor, explozibililor, substanţelor toxice, securitatea industrială, protecţia împotriva dezastrelor;
  • protecţia agriculturii şi a mediului înconjurător;
  • protecţia operaţiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.
    1. Ce propune Proiectul de OUG?
      1. Condiţiile pentru examinarea investiţiilor străine directe

Proiectul de OUG prevede că ISD care îndeplinesc următoarele condiţii, vor fi notificate Consiliului Concurenţei: (i) au o valoare care reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 2 milioane de euro şi (ii) obiectul lor de activitate se circumscrie unuia dintre domeniile prevăzute în Hotărârea CSAT.

Mai mult, vor putea fi supuse examinării şi alte ISD decât cele prevăzute mai sus, dacă se consideră că sunt de natură să afecteze securitatea naţională sau ordinea publică.

De asemenea, Proiectul de OUG lărgeşte definiţia ISD prevăzută de Regulamentul ISD şi include aici şi investiţiile care îi permit investitorului străin să obţină, prin intermediul entităţii economice în care investeşte, acces la informaţii, sisteme sau tehnologii relevante ce sunt de natură să impacteze sub orice formă securitatea sau ordinea publică a României. Sunt excluse, însă, în mod expres de la aplicarea Proiectului de OUG, investiţiile de portofoliu.

  1. Noţiunea de investitor străin

Proiectul de OUG lărgeşte inclusiv sfera investitorilor străini prevăzută de Regulamentul ISD şi include aici, pe lângă persoanele fizice sau juridice dintr-o ţară terţă, şi (i) persoanele juridice al căror sediu social se află într-un stat membru al Uniunii Europene, dar care sunt controlate în mod direct sau indirect de către o persoană fizică, o persoană juridică sau o entitate fără personalitate juridică dintr-un stat terţ; dar şi (ii) administratorii fiduciari ai unei entităţi fără personalitate juridică sau persoane aflate într-o poziţie similară, dacă aceştia nu sunt persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană.

Calificarea ISD pe criteriul controlului nu este surprinzătoare şi a fost anticipată şi prin abordarea mai recentă a Băncii Naţionale a României, de interpretare a statisticilor ISD prin prisma destinaţiei finale a investiţiilor.

  1. Procedura de examinare a ISD

Investitorul străin (sau ambele părţi implicate în tranzacţie, în cazul unei fuziuni) va transmite o notificare Consiliului Concurenţei, indiferent dacă investiţia străină directă în cauză reprezintă sau nu o concentrare economică. Cu toate acestea, în cazul în care este vorba şi despre o concentrare economică, se va depune o singură notificare.

Consiliul Concurenţei va transmite notificarea către comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), care ar trebui să finalizeze examinarea în maximum 45 de zile de la data la care notificarea a devenit efectivă.

În situaţia în care CEISD consideră că există riscuri majore în ceea ce priveşte securitatea sau în situaţia în care voturile membrilor CEISD nu întrunesc majoritatea necesară emiterii avizului conform, Consiliul Concurenţei va putea solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Acest aviz va fi emis în termen de cel mult 90 de zile de la solicitarea acestuia.

În urma examinării sale, CEISD va emite un aviz conform pentru autorizare (care va fi urmat de o decizie a Prim-Ministrului), autorizare condiţionată, interzicere sau anulare a investiţiei străine directe.

  1. Impactul noului cadru legislativ asupra investiţiilor străine şi sancţiunile aplicabile

Proiectul de OUG schimbă regimul de aprobare a ISD în România, iar definiţia largă a acestora face ca incertitudinea notificării să planeze asupra oricăror investiţii străine.  

În acest context, investitorii străini (şi nu numai) trebuie să efectueze o analiză atentă a tuturor particularităţilor investiţiei pe care o intenţionează, pentru a stabili dacă li se aplică sau nu obligaţia de notificare.

Încălcarea obligaţiei de a notifica punerea în aplicare a unei ISD sau furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta, constituie contravenţie şi se sancţionează de către Consiliul Concurenţei cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării.

Material redactat de Eliza Baias, partner şi Roxana Diaconu, associate, în cadrul casei de avocatură Filip&Company


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO