Multi vor crede ca Jose Barroso si Olli Rehn au venit la Bucuresti intr-o vizita de consolare sau de aministrare a pilulei amare cu ceai de tei. De fapt, cei doi mari au venit sa ne spuna, in felul politicos al Comisiei Europene, ca nu i-am convins, la momentul mai si ca bine ar fi sa nu-i mai dezamagim la toamna. Presedintele Comisiei Europene chiar a zis ca ar fi bine daca autoritatile noastre si-ar mai scurta vacanta de vara, intrucat este mare de nevoie de rezultate concrete.
O amanare ramane o amanare, indiferent in ce ambalaj este impachetata. La noi, insa, unii s-au aratat incantati de ambalaj si au vazut raportul de monitorizare drept unul "de bine". Probabil, trebuie sa mai treaca ceva vreme (si n-ar trebui sa permitem timpului sa treaca in van) ca sa capete simtul realitatii. Numai ca acum, asemenea visari si decalaje intre ceea ce credem ca am facut si ceea ce trebuie sa facem cu adevarat sunt de-a dreptul paguboase.
Comisia Europeana nu este absurda, pentru ca nici Uniunea Europeana nu este perfecta. Nimeni nu se asteapta sa vada probleme vechi de cand lumea rezolvate hocus-pocus. Migrenele Uniunii sunt date de neincrederea in seriozitatea si determinarea noastra. Avem hibe de imagine, nu stim sa ne vindem marfa si, de cele mai multe ori, cand ne hotaram sa o facem in felul economiei autentice de piata, este putin prea tarziu.
Bineinteles, comisarii europeni vor fi asigurati cu orice ocazie posibila ca integrarea ramane visul nostru de aur si ca suntem hotarati sa facem totul pentru a-l vedea tradus in viata. Bineinteles ca inaltelor personaje de la Bruxelles li vor spune in continuare cat de draga ne este stabilitatea. Teama mi-e insa ca raportul de monitorizare va fi folosit ca motiv de rafuiala. Nimeni nu poate spune ca, odata depasita "borna" 16 mai, coalitia a devenit mai solida, opozitia mai profesionista, guvernul mai profesionist si presedintele mai presedinte.
Coalitia ramane la fel de framantata. Emil Boc vorbeste de schimbarea mentalitatilor aiurea si ii vede nemaipomeniti pe ministrii partidului. Liberalul Tariceanu aproape ca e multumit de raport, se vede dand indicatii cu bastonul de maresal in razboiul pentru Europa si vorbeste foarte grav de maturitate si responsabilitate politica.
Maghiarii si conservatorii vorbesc de stabilitate politica. Normal, fara un asemenea fel de stabilitate, poate nici nu ar mai fi in Guvern. In sinea lor, pe democrati nu-i bate nici pe departe gandul cel bun sa nu mai agite apele. Asisderea pe liberali. Cat despre PSD, sta pe marginea drumului, cu sperietoarea motiunii de cenzura in buzunar si se gandeste la cochetariile sale cu PRM, in lipsa descoperirii unei retete pentru linistirea partidului.
Daca stai pe margine, avem alte probleme decat Uniunea Europeana. Gripa aviara a reaparut aproape matematic, ca sa strice spectacolul Raportului de tara. Hernia presedintelui ne-a tinut si ea putin cu sufletul la gura. Si mai este "elementul" Bulgaria. Dupa ce ne-am trezit amanati, au inceput sa apara pareri, mai in surdina - mai "curajoase", "cum ca de vina pentru supararile noastre sunt vecinii din tara castraveciorilor aromati si a vacantelor de vara pentru toate buzunarele.
Desi, din punct de vedere poltic, asa-zisa "decuplare" este aproape imposibila, pare a se contura un curent antitandem, dupa ce, ani de zile, am tinut cu dintii de intovarasirea cu tara din sud.
N-ar fi de mirare sa-i vedem pe ai nostri incepand sa se planga pe la inaltele porti ca suferim degeaba din cauza acestei asocieri si ca, de fapt, noi suntem curati lacrima si cu lectiile facute.
Pana una alta, mai avem un ragaz . Depinde cum il valorificam.
* Indira Crasnea este publicist-comentator la Agentia de presa Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
