• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Opinii

EY: Noua Lege Offshore a României aduce mult aşteptata predictibilitate şi stabilitate titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră (şi nu numai)

Opinie

O serie de prevederi ce guvernau explorarea şi exploatarea zăcămintelor din perimetrele offshore din Marea Neagră au fost modificate prin lege la finalul lunii mai 2022. Prin aceste modificări, prevederile Legii Offshore au fost extinse şi către perimetre onshore de mare adâncime (peste 3.000 de metri), ceea ce arată dorinţa legiuitorului de a evidenţia şi zăcămintele onshore ale României, deloc de neglijat ca potenţial.

Ce aduce nou Legea Offshore? 

În primul rând, noua lege aduce mult aşteptata predictibilitate şi stabilitate titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră (şi nu numai). Cu alte cuvinte, aceştia au certitudinea, prin lege, că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 (potrivit ultimelor ştiri disponibile, se pare că acest termen va fi devansat cu 4 luni, noua dată de referinţă urmând a fi 1 septembrie 2022) va rămâne acelaşi (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. În plus de certitudinea oferită prin lege este recomandabil ca titularii de acorduri petroliere să prevadă la nivel contractual cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale în mod clar sistemul de impozitare aplicabil, aşa cum este el specificat în Legea Offshore, inclusiv pentru acordurile petroliere aflate în curs de executare (opţiune prevăzută în mod expres în Legea Offshore).   

Fiind vorba de acorduri pe termen lung (15 – 25 de ani, chiar mai mult), cea mai mare temere a investitorilor în zăcăminte offshore a fost dintotdeauna lipsa aceluiaşi tratament din punct de vedere al taxelor şi redevenţelor datorate pe întreaga durată de derulare a acordului. Trecerea unui zăcământ offshore din faza de explorare spre cea de exploatare necesită calcule complexe de profitabilitate, ponderate cu coeficienţi de risc în caz de eşec ş.a.m.d., iar schimbarea ipotezelor de taxare iniţiale, peste 5 -10 ani de la semnare, nu a fost niciodată de ajutor. 

Prin această nouă lege, România transmite un mesaj de încredere şi stabilitate investitorilor şi titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră, fiind gata să le ofere acelaşi condiţii pe termen lung şi foarte lung. 

În al doilea rând, modificările aduse Legii Offshore au îmbunătăţit semnificativ metodologia de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare din vânzarea de gaze, în sensul unei împărţiri cât mai echitabile a unor potenţiale venituri extraordinare (datorate unor creşteri semnificative de preţ, cum se poate vedea în prezent) între titularul acordului şi România. 

Pe scurt, impozitul pe venituri suplimentare din vânzarea de gaze naturale extrase din perimetre offshore/onshore de mare adâncime are următoarele particularităţi:

  • Impozitul pe venituri suplimentare este un impozit progresiv, cu cote de taxare între 15% şi 70%, aplicate gradual, în funcţie de intervalul de preţ (a se vedea Tabelul 1 pentru detalii).  Merită reţinut faptul că intervalurile de preţ (date în valori nominale, la 1 ianuarie 2019) se actualizează cu indicele preţurilor de consum (de exemplu, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2022, acesta a fost de 124,35%) 
  • Venitul suplimentar este calculat după deducerea din preţul de vânzare (mediu ponderat) a costurilor de transport, distribuţie, înmagazinare şi alte costuri logistice (în măsura în care sunt suportate de către titularul acordului petrolier) 
  • Din impozitul pe venituri suplimentare calculat lunar, titularul acordului petrolier plăteşte, în fapt, 60% Statului Român, întrucât restul de 40% îi păstrează în contul recuperării investiţiilor efectuate în segmentul upstream 
  • Cheltuiala cu impozitul pe venituri suplimentare este considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit (cota actuală a impozitului pe profit este de 16%).

Pentru exemplificare, în cele ce urmează am luat un preţ de vânzare mediu ponderat de 532 Lei /MWh, şi unul de 199 Lei /MWh, preţuri nete de costuri de transport, distribuţie, înmagazinare şi alte costuri logistice, aşa cum prevede actuala lege. 

  • Pe baza metodologiei de calcul prevăzute de lege, în cazul unui preţ de vânzare mediu ponderat de 532 Lei /MWh, impozitul pe venituri suplimentare ar fi de 260 de lei, adică o rată efectivă de taxare a veniturilor de 49%. Din acest impozit, titularul acordului petrolier reţine o cotă-parte de 40% în vederea recuperării investiţiei făcute, 60% din impozit fiind virat efectiv la bugetul de stat, adică 29,4% din totalul veniturilor suplimentare obţinute la un preţ de vânzare de 532 Lei /MWh.   
  • În cazul unui preţ de vânzare mediu ponderat de 199 Lei /MWh, impozitul pe venituri suplimentare ar fi de 32 de lei, adică o rată efectivă de taxare a veniturilor de 16%. Din acest impozit, titularul acordului petrolier reţine o cotă-parte de 40%, în vederea recuperării investiţiei făcute, 60% din impozit fiind virat efectiv la bugetul de stat, adică 9,6% din totalul veniturilor suplimentare obţinute la un preţ de vânzare de 199 Lei /MWh. 

Nu în ultimul rând, modificările aduse Legii Offshore reglementează şi potenţiala destinaţie de comercializare a gazelor extrase. Mai precis:

  • titularii acordurilor au dreptul de a comercializa liber şi la preţurile şi cantităţile determinate de aceştia, ca regulă generală şi cu respectarea legislaţiei naţionale şi unionale incidente 
  • cu toate acestea, Guvernul României poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare, pentru a asigura consumul casnic (şi producţia de energie termică pentru populaţie) şi a obligaţiilor de solidaritate asumate de România, ca parte din mecanismele Uniunii Europene 
  • cantităţile comercializate în baza contractelor bilaterale vor fi oferite cu prioritate statului român, care va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la primirea ei.
 

Ce nu s-a modificat? 

Subcontractorii nerezidenţi ai titularilor acordurilor petroliere sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la data încheierii primului contract, să înfiinţeze şi să menţină pe toată durata contractului o filială sau sucursală cu sediul în România. Nerespectarea acestei obligaţii poate atrage o sancţiune de 10% din valoarea contractului.

În condiţii echivalente tehnice şi de preţ, titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi să achiziţioneze bunuri şi servicii de la operatori economici din România şi spaţiul Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute la art. 223 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Cel puţin 50% din bunurile având provenienţă necomunitară (din punct de vedere valoric) trebuie să provină din ţări care au încheiat acorduri de comerţ bilateral/multilateral cu Uniunea Europeană.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăţeni români, cu rezidenţă fiscală în România. Nerespectarea acestei obligaţii se sancţionează cu amendă echivalentă cu un salariu minim brut garantat în plată înmulţit cu numărul angajaţilor pentru care nu a fost îndeplinită obligaţia legală pe toată durata acordului.

În ceea ce priveşte teritorialitatea Zonei Economice Exclusive a României, din punct de vedere vamal, limita acesteia este de 12 mile marine, iar din punct de vedere TVA şi accize, limita ei este de până la 200 de mile marine. Această separaţie aduce tratamente diferite pentru diverse tranzacţii din punct de vedere vamal şi fiscal.

În concluzie, astăzi, Legea Offshore:

  • arată România ca fiind o ţară matură, gata să ofere mult aşteptata predictibilitate şi stabilitate titularilor de acorduri petroliere offshore şi onshore de mare adâncime, cu privire la regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific
  • încurajează achiziţia de bunuri şi servicii din spaţiul european şi din ţări care au încheiat acorduri de comerţ bilateral/multilateral cu Uniunea Europeană
  • oferă posibilitatea de a vinde liber hidrocarburile extrase, ca regulă generală şi în condiţii normale. În acelaşi timp, consumatorii casnici vor fi protejaţi în condiţii excepţionale 
  • este o lege creată în sensul unei împărţiri echitabile a unor eventuale câştiguri excepţionale între investitor şi statul român (permiţând, totodată, recuperarea integrală a investiţiei în segmentul upstream din valoarea impozitului suplimentar).

Reacţia investitorilor/jucătorilor din domeniul offshore nu a întârziat să apară. Un procent de 65% dintre participanţii la conferinţa anuală dedicată resurselor din Marea Neagră (Black Sea Oil and Gas – 22/23 iunie 2022) au ales preponderent România ca destinaţie a viitoarelor investiţii offshore din zona Mării Negre

Autori: Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

Mihai Petre, Director, Consultanţă Comerţ Internaţional, EY România

 



 

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470