Finalizarea primilor 200 de kilometri de autostradă spre Moldova pe A7, de la Bucureşti la Adjud, precum şi terminarea legăturii pe autostradă între Craiova şi Constanţa prin sudul Capitalei au făcut din 2025 „anul autostrăzilor”. Dar când vom avea şi un an al „trenurilor”? Atunci când vom avea un nivel suficient al investiţiilor, ar răspunde feroviarii.
Cu toate întârzierile şi lipsa de investiţii de la calea ferată, şi în acest sector începe să fie mişcare. Poate puţini ştiu că astăzi poţi parcurge cu intercity distanţa Bucureşti-Braşov de 166 de kilometri în două ore şi 10 minute, iar în circulaţie au fost introduse vagoane modernizate cu finanţare din PNRR.
Sigur că nu e TGV, care în două ore face 4-500 km, că pleci şi ajungi în gări deseori neîngrijite şi chiar murdare, că peroanele sunt nealiniate la podeaua trenului. Că plecarea şi sosirea la timp sunt încă excepţii şi că s-ar putea face mai mult la capitolul signalistică - nu afli prea uşor care e vagonul, care e trenul, unde merge.
Dar mişcare există la calea ferată şi direcţia este corectă, după mulţi, foarte mulţi ani de stagnare. În 2025, pentru prima dată după 1990, o companie românească, Grampet Group, a lansat pe piaţă un automotor diesel, Leon, cu proiectare şi producţie integrală locală, proiectat şi realizat de Electroputere VFU Paşcani.
La Craiova, Softronic face locomotive şi trenuri puse în circulaţie atât pe piaţa locală cât şi în Suedia sau Ungaria.
CFR Călători a modernizat prin PNRR până în decembrie 2025 27 de locomotive electrice şi 60 de vagoane de călători, în cadrul unui contract de finanţare de 2 miliarde de lei care în total include 55 de locomotive şi 139 de vagoane de clasa I şi clasa II-a care vor trebui să fie gata până la finalul acestui an. Iar sistemul de rezervare şi de plată online a biletelor de la CFR Călători este probabil cea mai bună interfaţă digitală cu publicul a vreunei organizaţii de stat din România.
Imaginea căii ferate s-a înrăutăţit atât de mult în aceşti ani, încât când le spui oamenilor că ai călătorit cu trenul aproape că te întreabă dacă mai există tren în România.
De aceea, o iniţiativă precum cea a omului de afaceri George Copos, care a organizat la sfârşitul anului trecut inaugurarea restaurantului iconic de pe Tâmpa din Braşov, Panoramic, folosind ca mijloc de transport pentru invitaţii din Bucureşti un tren special din Gara Băneasa, este încă un semn că trenurile româneşti merită o a doua şansă.
De ce să nu poţi face asemenea trenuri speciale pentru turiştii de pe vasele de croazieră care vin la Giurgiu şi vor să ajungă la Braşov, spre exemplu, dacă există flexibilitate şi calea ferată poate câştiga din acest tip de transport, organizat la cerere?
Spre deosebire de Statele Unite, trenul face parte din civilizaţia europeană, iar în contextul electrificării transportului, trenul răspunde cel mai bine noilor cerinţe. Iar România a învăţat cale ferată de la Italia sau Franţa decenii întregi, iar acum nu poate face decât să urmeze exemplul acestor ţări în susţinerea şi dezvoltarea transportului pe cale ferată.
Enrico Letta, fost premier al Italiei, care a redactat un raport care recomandă UE accelarea creşterii economice prin adâncirea pieţelor, spune că a rămas uimit de cât de dificil ajungi cu trenul dintr-o capitală europeană în alta. Banca Europeană de Investiţii are active de sute de miliarde de euro, dar nu există un proiect de finanţare directă pentru linii de trenuri de mare viteză în UE de la nord la sud sau de la vest la est. De la Calais, extremitatea vestică, până la Constanţa, extremitatea estică, spre exemplu. Dacă ai vedea trecând cu 250 km pe oră - cât este viteza medie a TGV astăzi - un tren de mare viteză pe care să scrie Europe Train şi să faci patru-cinci ore cu trenul de la Bucureşti până la Viena sau 6-7 ore până la Milano, atunci parcă altfel ar fi coeziunea din jurul proiectului european.
Trebuia să vină chinezii să facă o linie de trenuri de mare viteză între Budapesta şi Belgrad pe care să se circule cu peste 200 km pe oră? Spaniolii, francezii, italienii nu aveau tehnologia? Unde a fost UE aici? Unde sunt marile proiecte pe care doar uniţi le putem duce la capăt, fiind atât de complicate tehnic şi dificil de finanţat?
Este nevoie şi de SAFE, de proiecte de apărare, dar ca să ne apărăm unii pe alţii trebuie să ne înţelegem cât mai bine, ceea ce înseamnă că trebuie să fim mai aproape, inclusiv prin transportul de cale ferată.
Noile vagoane restaurant din intercity Arad-Bucureşti. 10 ore pentru 621 km, dar măcar ai internet şi peisaje în schimbare
Omul de afaceri George Copos a organizat în decembrie deplasarea invitaţilor din Bucureşti la inaugurarea restaurantului Panoramic de pe Tâmpa din Braşov cu trenul din gara Băneasa.
Automotorul Leon a fost lansat în iunie de 2025 de Grampet Group, fiind primul tren de concepţie românească de după 1990.
