După mai bine de cinci ani am văzut mai multe reclame outdoor, în staţiile de autobuz şi la metrou, şi nu prin acele fluturaşe lipite pe stâlp sau primite în cutia poştală: acordăm credite de consum, de nevoi personale, de urgenţă etc. Şi nu era Provident!
IFN-urile şi băncile au început să îşi promoveze mai des şi mai în forţă creditele de consum. Rezultatul începe să se vadă în datele statistice ale Băncii Naţionale pentru prima dată după 20 de luni, creditele de consum au crescut în martie faţă de luna anterioară. Până atunci, timp de aproape doi ani, de la lună la lună, soldul creditelor de consum scădea. De asemenea, martie a fost cea mai bună lume pentru creditele ipotecare. 2.500 de români avut curajul să îşi „îndatoreze” viitorul pe 20-30 de ani, semn că au ceva încredere.
Cel puţin în Bucureşti, în ultimul an, am văzut multe construcţii care au ieşit din „groapă” după cumpliţii ani de criză.
Nu ştiu ce a stat mai mult la baza încrederii populaţiei în a lua un credit: scăderea dobânzilor la lei, care aproape au egalat dobânzile la euro, cel puţin pe partea de ipotecare, sau revenirea curajului că pot lua un credit pe două-trei decenii pentru achiziţia unei locuinţe.
Poate şi preţurile la locuinţe au atins un minim în ochii persoanelor fizice şi atunci au decis că acum este momentul să ia îşi cumpere o locuinţă şi să renunţe la a mai plăti chirie, pentru că rata de la bancă ajunsese cam la acelaşi nivel.
Vom vedea în lunile următoare dacă această tendinţă pentru credite de consum şi credite ipotecare se va menţine.
Parcă se mişcă şi ceva pe partea de construcţii în real-estate. De câteva luni bune vedem cum dezvoltatorii au revenit la viaţă şi sunt mult mai activi. Bineînţeles că acest lucru se petrece prima dată în oraşele mari, acolo unde revenirea din criză s-a întâmplat mult mai rapid, unde s-au făcut investiţii, unde stabilitatea locurilor de muncă şi posibilitatea de creştere a salariilor este mult mai ridicată. Revenirea din criză nu este uniformă în toată economia, în toate sectoarele sau în toate joburile. Creşterea este accelerată numai în câteva zone şi aşa va rămâne o bună perioadă de timp.
Vânzările auto, un alt indicator pentru economia reală, au crescut în martie cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, după ce în lunile şi anii anteriori a fost dezastru. La început cererea vine din partea companiilor, care trebuie să îşi schimbe flota, după cinci ani. În lunile următoare vom vedea dacă cererea din partea persoanelor fizice este consistentă.
Retailul alimentar şi de haine marchează şi el creşteri, ceea ce arată că s-a dat puţin drumul la portofel şi la card, după anii şi lunile de restricţii, care s-a văzut în creşterea economiilor la bănci şi plata ratelor la bancă, poate şi în rambursările anticipate, de care au ajuns să se plângă bancherii.
Urmărirea evoluţiei creditelor, a real-estate-ul, maşinilor, a consumului de mâncare şi îmbrăcăminte sunt indicatori buni pentru a vedea gradul de încredere în viitor a populaţiei.
Pe tăcute, fără să facă zgomot, încrederea, aşa cum o simte şi o evaluează fiecare, a început să îşi revină.
Va fi interesant de urmărit comunicatul de marţi al Băncii Naţionale de după şedinţa de politică monetară, să vedem dacă BNR îşi schimbă tonul propoziţiilor prin care justifică luarea unei decizii. Trebuie să ne uităm cu atenţie la ce spune BNR despre „cerere, sau cererea agregată” în economie şi la nivelul activităţii de creditare a băncilor.
De asemenea, pe 15 mai, la ora 10:00, Institutul de Statistică va anunţa rezultatul economic al trimestrului întâi. Imediat după aceasta, analiştii macroeconomici pot descifra de unde a venit plusul de 3-5%, cât este estimat pentru primele trei luni din an.
Deci următoarele două săptămâni vor aduce date mai palpabile în privinţa evoluţiei economiei şi nu numai la nivel macro, ci şi la nivel micro. Atunci vom vedea dacă această încredere a populaţiei, până la urmă a voastră, care începe să răsară din economia bătută de criză are suficientă forţă. Întâi se petrec lucruri fără ca noi să le conştientizăm: chiar şi o sticlă în plus de bere, de vin sau de cola, sau o ieşire în plus pe lună la restaurant sau la Mac, un tricou pe care l-ai luat că ţi-a plăcut la prima vedere şi nu neapărat că aveai nevoie de el, fac parte din creşterea încrederii.
