• Leu / EUR4.7315
  • Leu / GBP5.2727
  • Leu / USD4.2103
Opinii

Finanţarea alegerilor primare europene din 2019

Finanţarea alegerilor primare europene din 2019

Autor: Dan Luca, Alina Bargaoanu

14 ian 2016 346

Prăbuşirea euroentuziasmului manifestat de cãtre cetăţenii europeni, cuplată cu ascensiunea euroscepticismului, a accentuat preocupările pentru „democratizarea” alegerilor europene şi pentru creşterea gradului de legitimitate de care se bucură instituţiile europene şi liderii acestora. Chiar dacă, în acest moment, Uniunea Europeană este absorbită de rezolvarea problemelor urgente la zi – criza refugiaţilor, criza de securitate şi chiar criza euro (departe de a se fi încheiat), considerăm că viitoarele alegeri europene trebuie să îşi facă loc pe agenda de preocupări a liderilor europeni, constituind un prilej de recâştigare a legitimităţii şi a încrederii pierdute, o oportunitate de reconectare a cetăţenilor cu proiectul european.

Alegerile primare în cadrul marilor partide politice europene şi dezbaterile Spitzenkandidaten din 2014 au fost ultimele inovaţii în materie de alegeri europene. A fost un start bun, o formulă care a ajutat dezbaterea în multe state membre ale UE, în special în cazul în care respectivele state au avut un candidat de susţinut, sau în cazul în care mass-media naţionale au transmis dezbaterile prezidenţiale televizate.

Aceste inovaţii nu duc lipsă de abordări critice, dar l-au instalat, într-o manieră incontestabilă şi legitimă, pe Jean-Claude Juncker la conducerea executivului Uniunii Europene. A fost clar stabilită legătura între candidatul de la cel mai mare partid politic din cadrul Parlamentului European după alegeri şi poziţiile de top ale UE. De asemenea, acest demers a arătat că există loc pentru îmbunătăţiri, aceasta deoarece se doreşte o participare mai intensă a cetăţenilor la procesul de elaborare şi de implementare a politicilor Uniunii. E necesar să existe şi o “legitimitate” în privinţa surselor financiare alocate mecanismului prin care sunt aleşi liderii europeni.

La dezbaterea organizată în luna mai 2015 de către EurActiv, la care au participat înalţi reprezentanţi ai partidelor politice şi ai fundaţiilor politice europene, cei prezenţi au susţinut, în marea lor majoritate, ideea că noul sistem „de alegeri primare” trebuie să meargă mai departe.

Scopul acestui material este de a identifica posibile mijloace financiare de care să dispună partidele europene pentru a putea finanţa un mecanism avansat de legitimizare şi de comunicare înainte de alegerile europene din 2019.

Încă de la început, trebuie menţionat că lipsa de implicare sau pasivitatea nu vor aduce nici finanţele necesare unei campanii penetrante, nici impactul dorit în rândul electoratului. Trebuie gândite încă de acum scheme şi proiecte realiste care antrenează bugete consistente. Doar prin proiecte de anvergură alegerile europene pot concura cu deja faimoasele campanii electorale naţionale din ţările membre UE.

Trebuie gândit mecanismul comunicării care să includă, pe lângă partidele politice europene sau instituţiile europene, şi alţi actori relevanţi. Există segmente care trebuie implicate atât în faza de concepţie, cât şi în cea de implementare.

Pentru a avea succesul scontat din punct de vedere mediatic şi, implicit, al notorietăţii liderilor europeni ce urmează a fi aleşi, putem urmări proiectul şi implicarea actorilor relevanţi pe 3 paliere:

  1. Perioada de pregătire a proiectului (2016-2017)
  2. Alegerile primare la nivelul partidelor europene (2018)
  3. Mecanismul Spitzenkandidaten

Înainte, însă, de a propune idei concrete pentru finanţarea alegerilor primare, trebuie să accentuăm nevoia de a continua ceea ce s-a început în 2014 şi de a aprofunda şi de a perfecţiona acest mecanism. Este nevoie ca partidele politice europene să înţeleagă că ele reprezintă motoarele acestor alegeri primare, instituţiile europene aflăndu-se doar pe scaunul copilotului.

1. Finanţarea perioadei de pregătire a proiectului (2016-2017)

Cum am spus, mulţi consideră că UE trebuie să discute acum doar subiectele presante la zi, precum criza imigranţilor sau securitatea cetăţenilor, lăsând pe mai târziu alegerile din 2019. Dimpotrivă, considerăm că dezbaterea publică, pe subiecte de o anumită anvergură, precum valorile europene, identitatea europeană, modelul european, cetăţenia europeană, nu poate reprezenta ceva superficial, un demers care să se bucure de atenţie doar o dată la 5 ani.

Este foarte important ca, în dezbaterea privind finanţarea alegerilor primare din 2019, partidele politice naţionale, membre ale partidelor europene, să participe de la bun început, într-o manieră fermă şi asumată.

Ideea de Individual Membership în ceea ce priveşte partidelor politice europene prinde încet-încet contur. ALDE are deja această posibilitate, iar PES, prin structura PES Activists, este la doar un pas de a oferi aceeaşi opţiune. Pe lângă simbolistica evidentă, această cotizaţie directă spre structura europeană poate fi şi o sursă clară de venit pentru alegerile europene.

În plus, la nivelul fiecărui partid european, se pot concepe mecanisme transparente care să permită primirea de donaţii fie de la entităţi juridice, fie de la persoane fizice.

Este o oportunitate deosebită, acum, în contextul în care UE a redescoperit nevoia de industrializare, într-o formă modernă, adaptată cerinţelor momentului (Industry 4.0), să implicăm în acest proiect Industrial European Champions. Cu siguranţă, identitatea europeană şi avantajele pieţei unice trezesc interesul oamenilor de afaceri de pe continent. Este vorba despre actori care cunosc foarte bine importanţa, pentru nivelul macro şi micro al structurii europene, a sferei publice europene şi a valorilor europene împărtăşite.

1. Finanţarea alegerilor primare (2018)

Alegerile primare din 2014 au “sugerat” partidelor politice europene să-şi desemneze candidatul la Preşedinţia Comisiei Europene. Mecanismele au fost deocamdată relativ superficiale, cu impact limitat asupra cetăţenilor. Majoritatea activiştilor de partid nu au fost implicaţi în derularea alegerilor primare, preferându-se procedee interne, poate mult prea interne.

Partidele naţionale trebuie implicate în alegerile primare europene în mod real, iar alegerile europene trebuie să capete o puternică miză politică internă/ naţională. De exemplu, câştigătorul alegerilor primare din cadrul unei doctrine sau unei familii politice trebuie să aibă puterea de a desemna liderii celor 28 de liste naţionale (sau chiar regionale) pentru alegerile europene din 2019.

Pentru impact şi transparenţă, se poate concepe un sistem în care fiecare ţară are un număr de “electori” echivalent cu numărul eurodeputaţilor ţării respective în Parlamentul European sau al voturilor ţării respective în cadrul Consiliului. Câştigător este declarat candidatul cu cel mai mare număr de puncte în urma rezultatelor cumulate din cele 28 de ţări membre.

Este evident că astfel de sisteme au nevoie de timp pentru a se roda. De aceea, considerăm că 12 luni este perioada optimă pentru conceperea şi adoptarea lor. Anul 2018 este perfect pentru exerciţiul de relaţionare cu electoratele din ţările membre. Dacă avem un mecanism de acest fel, care pătrunde la nivelul fiecărui partid european în cele 28 de ţări membre, timp de un an, pot fi imaginate şi alte surse de finanţare. Partidele politice naţionale trebuie să se implice în acest proces, să conştientizeze faptul că miza o reprezintă succesul în alegeri şi, implicit, succesul şi viabilitatea partidului, inclusiv în plan intern. Odată realizată această conştientizare şi obţinută implicarea partidelor, fondurile necesare pentru finanţarea campaniilor şi a mecanismelor pan-europene vor fi mai uşor de identificat.

Evenimentele prilejuite de primarele europene pot avea un impact puternic asupra relegitimării şi recredibilizării proiectului european, iar implicarea mass media naţionale, în special a televiziunilor naţionale, reprezintă o necesitate. În acest context, se poate imagina posibilitatea de a oferi actorilor interesaţi din mediul privat spaţiu publicitar atât la dezbaterea propriu-zisă, cu candidaţii, cât şi la alte emisiuni televizate legate de acest subiect.

Un segment încă neimplicat în procesul electoral pan-european este reprezentat de marile oraşe europene. Cu siguranţă, datorită câştigurilor aşteptate în planul prestigiului, anumite oraşe vor dori să intre în competiţia de a găzdui evenimente ale primarelor europene. Notorietatea şi reputaţia oraşului pot fi o sursă de venit pentru finanţarea primarelor (este vorba despre un concept preluat din finanţarea Turului Franţei la ciclism).

1. Mecanismul Spitzenkandidaten

Dacă ceva a mers bine în anul 2014, a fost sistemul Spitzenkandidaten, în special la nivelul televiziunilor din unele state europene. Am putut vedea, în acest fel, care sunt “feţele”, persoanele concrete, propuse de partidele europene pentru a ne conduce destinele, am urmărit dezbateri pline de sens pe subiecte de interes european.

Din moment ce şi-a dovedit viabilitatea, mecanismul trebuie continuat şi aprofundat, iar eventualele greşeli asociate, inevitabil, oricărui început, evitate. Aşa cum televiziunile din Germania şi Franţa au reuşit să aducă dezbaterea dintre candidatul EPP şi PES în platourile naţionale şi pe agenda de preocupări a cetăţenilor, la fel trebuie dezvoltat mecanismul şi la nivelul altor ţări.

Limba de comunicare este importantă în politică, dar este imposibil, şi oricum inutil, să pretindem ca un candidat să poată vorbi peste 20 de limbi europene. Cu siguranţă că se pot identifica soluţii simple pentru rezolvarea acestui neajuns de comunicare, implicând, de exemplu, traduceri simultane ale intervenţiilor.

Această perioadă a alegerilor poate reprezenta un vârf de finanţare a partidelor politice europene. Pe lângă anumite idei de la primele două puncte, fezabile şi în această etapă, se pot avea în vedere şi alte soluţii. De exemplu, sistemul dineurilor de fundraising (după model american) se poate introduce cu relativă uşurinţă.

O altă idee este ca o parte din bugetul comunicării pentru finanţarea alegerilor europene, aflată la dispoziţia Parlamentului European, să fie alocată partidelor politice care au demarat alegeri primare transparente.

Desigur, există şi alte metode de a finanţa alegerile primare din 2019. Ideea de bază este că partidele politice europene trebuie să se implice încă de pe acum în crearea mecanismelor interne. Trebuie gândit la scară mare, în termeni de alegeri naţionale. Alegeri de prim rang, acesta este lucrul pe care ni-l dorim la nivel european.

Suntem conştienţi că orice schimbare implică reguli noi, presupune o perioadă de adaptare, creează rezistenţă la schimbare. Instituţiile europene au un rol fundamental în gestionarea acestor schimbări, fiind chemate, printre altele, să identifice proceduri care să asigure transparenţa procesului de finanţare a campaniei electorale din 2019, mai ales în condiţiile în care se preconizează că bugetele pentru această campanie vor fi de 100 de ori mai mari decât cele din 2014.

Concluzii

Afacerile europeane sunt, prin definiţie, plictisitoare şi neinteresante pentru privitori şi ascultători deopotrivă. În ciuda acestei dificultăţi, comunicarea publică pe marginea politicilor europene este, indiscutabil, obligatorie. Dacă am avea un sistem electoral bazat pe alegeri primare europene, mass media naţionale ar acorda mult mai multă atenţie subiectelor europene, inclusiv celor legate de de alegerile europene, cu mult timp înainte de data efectivă a scrutinului. Ceea ce prezintă potenţialul de a creşte interesul pentru procesele electorale, de a cataliza, astfel, dezbaterile pe teme europene, de a conferi, astfel, mai multă legimitate şi credibilitate celor care ar urma să fie aleşi spre a conduce destinele UE. Beneficiind de atenţie din partea mass media şi din partea cetăţenilor, voturile ar putea fi acordate, într-o mai mare măsură, în cunoştinţă de cauză, şi mai puţin pe baza unor aproximări, a unor mituri sau a unor considerente exclusiv de natură internă.          

Multiplicănd cu 28 campaniile electorale naţionale, putem afirma fără reţinere că primarele sunt o mină de aur pentru mediatizarea alegerilor europene, a Parlamentului European în particular şi a Uniunii Europene în general.

Dacă Spitzenkandidaten şi alegerile primare europene se dovedesc a fi instrumentele prin care alegerile europene pot aduce mai multă dezbatere în UE, atunci finanţarea transparentă a comunicării cu electoratele din statele membre este imperativă.

Dan LUCA este Senior Director la EurActiv Bruxelles, iar Alina BÂRGĂOANU este Prorector la SNSPA.

 

 

 

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7315
Diferență: -0,0634
Ieri: 4.7326
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2139
Azi: 5.2727
Diferență: 0,699
Ieri: 5.2538
Azi: 4.2800
Diferență: 0,3211
Ieri: 4.2744