Opinii

Florin Cîţu, care s-a aruncat în lupta pentru şefia PNL, promite o guvernare de opt ani a liberalilor. Cu ce program vine nimeni nu ştie

Opinie Iulian Anghel, editor politic ZF

Florin Cîţu, care s-a aruncat în lupta pentru şefia...

Autor: Iulian Anghel

31.05.2021, 16:07 418

“O să vă spun de ce vreau şi de ce candidez. PNL are nevoie de un suflu nou, în acelaşi timp să ducă mai departe principiile liberale. Promisiuni auziţi zilnic. Eu v-am obişnuit cu mai puţine vorbe, mai multe fapte. Mă voi asigura că PNL va fi cel puţin 8 ani la guvernare. Vă spun că voi câştiga, nu există altă variantă şi vă invit şi pe voi, colegi liberali, să faceţi parte din echipa câştigătoare”, a declarat premierul duminică, la anunţul candidaturii.

Aşadar, Florin Câţu (49 de ani), premier de doar şase luni şi membru al PNL de doar şase ani, ţinteşte la cea mai înaltă poziţie în PNL şi-l va înfrunta pe Ludovic Orban (58 de ani), fost premier pentru scurtă vreme, care a fost însă nevoie să stea 25 de ani în umbra altora ca să ajungă, mai apoi, în fruntea partidului şi, în final, a guvernului.

Din 1990 încoace, PNL a avut zece preşedinţi (un mandat mediu de trei ani, deci) şi trei premieri – Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban şi Florin Cîţu (Theodor Stolojan a fost premier într-un guvern al FSN). Singurul care şi-a dus la capăt mandatul de patru ani este Tăriceanu.

Tineri, în zori noii democraţii, “lupii liberali” au ştiut să navigheze spre poziţii de vârf în stat şi să facă averi. Dar nu s-au grăbit.

Şi-au aşteptat cuminţi rândul la funcţia supremă în partid. Tăriceanu a ajuns premier doar pentru că Stolojan (reorientat, cu vremea, dinspre FSN spre PNL) s-a retras neaşteptat din cursa prezidenţială din 2004. Niciodată nu vom şti ce a fost acolo, dacă nu cumva Traian Băsescu, ajuns acum la 70 de ani, va dori, la un moment dat, să-şi scrie memoriile. Între timp, PDL-ul lui Traian Băsescu a fuzionat cu PNL şi, după cum se văd lucrurile acum, susţinerea lui Florin Cîţu vine, în principal, din rândurile foştilor pedelişti.

Cu modestia-i cunoscută, Florin Cîţu declamă: “Promisiuni auziţi zilnic. Eu v-am obişnuit cu mai puţine vorbe, mai multe fapte”. Care fapte? Faptele în contrazic: nu este săptămână în care Florin Cîţu să nu se laude de câteva ori pe reţelele de socializare cu realizările sale. Economist cu multă pricepere,  el acuză PSD că a dus inflaţia, în ultimii ani de guvernare a acestui partid, la un nivel de câteva puncte, de la “zero sau sub zero”. Dar nu spune că inflaţia a fost negativă o vreme pentru că tocmai PSD a redus TVA (de aici o scădere a preţului la raft) şi nici că literatura de specialitate arată că deflaţia este mai rea decât înflaţia.

De asemenea, el a acuzat PSD că a majorat nesustenabil salariile şi pensiile (lucru adevărat), dar a promis, de nenumărate ori, că aceste măsuri vor fi păstrate în mandatul său de ministru al finanţelor. Realitatea nu a fost de partea sa şi, până la urmă, a trebuit să se plieze pe aceasta.

Deşi nu este vinovat pentru pandemie, deşi este lăudat de unii pentru măsurile pe care le-a luat şi ca ministru de finanţe şi ca premier, noi nu ştim care este filosofia lui Florin Cîţu.

Despre Tăriceanu ştiam ce mâncare de peşte mănâncă: voia privatizări, detesta măsurile de constrângere financiară pe motiv că Occidentul s-a îmbogăţit pe datorie şi credea că aşa trebuie să crească şi România. Iată că dezideratul lui Tăriceanu este pe noi culmi, graţie guvernării lui Cîţu. Repet, nu este de vină premierul pentru criză. Dar istoria va reţine că, în mandatul său, deficitul bugetar a crescut, într-un singur an, cu 22 mld. euro, până aproape 102 mld. euro (47,7% din PIB). Aici trebuie adăugat că, în 2020, statul a plătit aproape 3 mld. euro doar pentru dobânzile la creditele publice. Desingur că bună parte din aceste datorii au fost făcute de alţii.

Este drept că premierul în exerciţiu a susţinut, în mai multe rânduri, că are un plan de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB. Va fi forţat să o facă nu din propria-i voinţă, ci constrâns de alţii şi de realitate, pentru că România, în raport cu normele UE este, de doi ani, în procedură de deficit excesiv.

Desigur, PSD în acuză că introduce austeritatea. Nu este vorba despre asta, nu există niciun plan de austeritate ţinut secret la guvern, dar nici transparenţă în cheltuirea fondurilor publice nu există. Cum au fost cheltuite cele 22 de miliarde de euro din noua datori făcută de guvernul liberal anul trecut? Ştim că este pandemie, dar cum au fost cheltuiţI banii, pe capitole şi subcapitole, nimeni nu ştie.

“PNL are nevoie de un suflu nou, în acelaşi timp să ducă mai departe principiile liberale”, spune noul candidat la şefia PNL. Ce înseamnă suflu nou şi “principiile liberale”? Că legi nu au fost schimbate, proiecte noi nu au fost lansate. Toată suflarea liberală s-a aruncat pe PNRR care înseamnă, până la urmă, un salt al datoriei publice cu încă 15 mld. euro, dintr-un singur foc.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO