Pentru "vechii" din PDSR/PSD care au asigurat guvernarea între 1992 şi 1996, Florin Georgescu a fost cel mai bun ministru de finanţe pe care l-a avut România în ultimele două decenii. Pentru PSD-ul lui Adrian Năstase (2000 - 2004), mai tânăr, dar paradoxal şi pentru preşedintele Traian Băsescu, Mihai Tănăsescu a fost cel mai bun ministru al finanţelor.
De câte ori s-a aflat PSD la putere, ministrul finanţelor a fost bătut în cuie tot mandatul şi era aproape cea mai puternică voce din guvern după primul-ministru.
Noul premier desemnat, Victor Ponta, 39 de ani, avea 20 de ani când Florin Georgescu tăia şi spânzura la Finanţe, când se bătea cu FMI pe privatizarea şi restructurarea economiei şi a companiilor de stat care pierdeau teren şi începeau să fie devalizate de foştii manageri şi de primii capitalişti făcuţi pe spinarea statului după Revoluţie. Acum Ponta este cel mai tânăr premier de după 1989, iar Florin Georgescu, 58 de ani, este ministrul lui de finanţe. Dar problemele au rămas aceleaşi: FMI este la Bucureşti şi probabil că va fi o plăcere să discute din nou cu Florin Georgescu, Ministerul Economiei "se chinuie" de câţiva ani să arate că vrea să privatizeze ce mai este de privatizat, şi mai este, contractele băieţilor deştepţi din energie, dar şi din alte sectoare sunt mai puternice ca niciodată, iar pierderile companiilor de stat care au mai rămas sunt tot acolo. Întrebarea este cine a reuşit să-l convingă pe Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR de 8 ani, să lase liniştea şi atmosfera academică din palatul BNR pentru zbuciumata viaţă politică, unde trădarea şi înţelegerile şoptite sunt la loc de cinste. La care se adaugă bineînţeles şi salariul de la BNR de peste 10.000 de euro pe lună, comparativ cu un venit lunar ca ministru de 1.000 de euro. Florin Georgescu, avându-l ca model politic pe Ion Iliescu, nu a fost implicat în afaceri şi de-a lungul acestor două decenii nimeni nu a putut să spună că a făcut parte din vreun deal.
Probabil că numai Ion Iliescu sau Viorel Hrebenciuc, cu care a împărţit guvernarea Văcăroiu între 1992 şi 1996 şi cu care a rămas în relaţii foarte bune în anii care au urmat, au putut să-l roage să accepte această funcţie, pentru că nu aveau pe cine să pună la Finanţe şi nici nu vor să existe un dezmăţ şi o prăduială a banilor statului acum când începe campania electorală şi să rişte venirea la putere pe patru ani după alegerile din noiembrie. Şi nici Mugur Isărescu, guvernatorul BNR de 22 de ani, nu a vrut să rişte să vadă la Finanţe pe cineva prea academic sau care să nu aibă forţa să se lupte cu oamenii celor trei partide - PSD, PNL şi PC, flămânzi după cât au stat pe margine.
Şi aşa cum a zis Victor Ponta, Florin Georgescu vine la Finanţe pentru un mandat de şase luni cu derogarea că se va întoarce la BNR.
Georgescu este cunoscut ca un personaj sigur pe el, bun profesionist, care a început de la controlul financiar şi a ajuns la supravegherea bancară. El îşi poartă peste ani convingerile legate de centralizare, de implicarea puternică a statului în economie şi de redistribuirea mai echitabilă a veniturilor, "ca în Suedia", prin plata unor impozite mult mai mari din partea celor care câştigă mai mult. Sigur cota unică de 16% nu-i este la suflet. Dar Ponta sigur nu va risca să o modifice până la alegeri. După aceea se mai discută.
Anii petrecuţi în birourile Băncii Naţionale plus discuţiile cu bancherii străini l-au făcut să devină mai diplomat faţă de perioada când era ministru sau când conducea Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.
Mugur Isărescu probabil că a răsuflat uşurat în 2004 când Florin Georgescu a devenit prim-viceguvernator şi a preluat supravegherea şi controlul bancar - un domeniu care se i potriveşte perfect.
Sistemul bancar românesc nu a pierdut prea mult sânge în criză şi datorită lui Georgescu şi lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din BNR, care au stat continuu pe capul băncilor-mamă să vină cu bani de-acasă pentru a acoperi găurile din România. De la începutul crizei grupurile financiare internaţionale care au bănci la Bucureşti au fost nevoite să aducă 1,5 miliarde de euro, bani proaspeţi.
Florin Georgescu este numărul doi în guvern, fiind vicepremier, şi are în responsabilitate toate ministerele economice. Probabil că miniştii de la Economie, Transporturi, Dezvoltare, Agricultură îi vor raporta mai mult lui decât lui Ponta. Având în vedere că Ponta, liderul alianţei politice USL (PSD, PNL şi PC) va fi mai mult ocupat cu alegerile locale şi mai apoi cu cele parlamentare pentru a rămâne la putere, în mod practic guvernul va fi condus de Florin Georgescu de la Finanţe. Dacă nu se schimbă condiţiile asumate în relaţia cu principalii creditori internaţionali - FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, el are misiunea să ţină deficitul bugetar sub control la 1,9% din PIB şi să se lupte cu clicile din celelalte ministere şi de la partide care vor dori bani încontinuu, pentru salarii, bunuri şi servicii.
Dincolo de sarcina de a sta cu ochii pe buget, Georgescu trebuie să impulsioneze economia, care are o creştere anemică şi unde investiţiile sunt în aşteptare din cauza neîncrederii în privinţa viitorului economic al ţării, dar şi al Europei.
Din păcate, economia nu poate fi influenţată semnificativ prin dobânda la lei, având în vedere că mai mult de jumătate din împrumuturile acordate sunt în euro, statul nu mai deţine decât două bănci, iar grupurile financiare internaţionale cu sedii la Viena, Paris, Atena, Amsterdam şi Londra controlează 85% din piaţă.
Pentru Georgescu, care în urmă cu opt ani era preşedinte al consiliului de supraveghere al BCR, când cea mai mare bancă locală se afla în proprietatea statului, faptul că guvernul nu mai deţine nicio bancă mare şi nu mai are niciun cuvânt de spus în sistem este o sursă de nemulţumire continuă, la fel ca şi pentru vechii membri ai PSD sau pentru alţi membri ai consiliului de administraţie al BNR. Cum poţi să faci politica economică în România şi să creezi locuri de muncă dacă decizia este luată de cine ştie ce bancher de prin birourile de lângă Stephansdom sau din La Defence, ar spune Florin Georgescu.
Aşteptările de la noul ministru de finanţe sunt mari având în vedere experienţa lui atât ca fost ministru, ca membru influent al PSD şi nu în ultimul rând ca şef al supravegherii bancare. Nu există un alt membru al guvernului care să ştie ce se întâmplă cu adevărat în economie. Iar Ponta va veni să ia notiţe şi nu invers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
