În ultimii doi ani, AOAR şi ECDL România au lucrat cu zeci de întreprinderi mici, mijlocii şi mari pentru introducerea inteligenţei artificiale în activitatea de zi cu zi. Au rezultat platforma GhidAI.ro, programul ICDL AI4Productivity şi seria „Work Smart – Work Digital”, realizată împreună cu Ziarul Financiar.
Concluzia este simplă: obstacolul nu mai este tehnologia. Obstacolul este modul în care sunt acceptate si conduse schimbările în companie.
Inteligenţa artificială a intrat deja în firmele româneşti. Nu a aşteptat aprobarea unei strategii şi nici organizarea unui curs oficial. Angajaţii o folosesc deja pentru redactarea ofertelor, analiza documentelor, traduceri, marketing sau pregătirea întâlnirilor. Uneori cu acordul companiei, alteori pe conturile personale.
Întrebarea nu mai este dacă AI va intra în companie.
Întrebarea este dacă managementul o va conduce sau doar va constata, peste câţiva ani, că schimbarea s-a produs fără el.
Experienţa noastră arată că primul pas este educaţia. Ghidurile, cursurile şi workshopurile sunt indispensabile. Ele creează vocabularul comun, reduc teama de tehnologie şi îi ajută pe manageri să înţeleagă unde poate produce valoare AI.
Cursul nu este destinaţia, este doar începutul sine qua non.
Adevărata transformare începe când un manager de producţie, un director comercial, un responsabil de logistică sau un şef de resurse umane se întoarce în companie şi îşi pune o singură întrebare: unde pierdem timp, bani sau informaţie şi cum poate AI să rezolve această problemă?
Aici apare cea mai mare confuzie.
Multe firme fac greşeală sa considere AI ul ca pe un proiect al departamentului IT.
Departamentul IT ştie tehnologia. Dar oamenii din procese ştiu afacerea. Ei ştiu de ce o ofertă se întocmeşte în trei zile, de ce aceeaşi informaţie este introdusă în trei sisteme sau de ce un client trebuie să explice aceeaşi problemă de mai multe ori.
Tocmai de aceea, concluzia cea mai importantă a proiectelor AOAR şi ECDL România este că investiţia decisivă nu trebuie făcută doar în software, ci în middle management.
Managerii de departamente trebuie să devină primii utilizatori şi primii promotori ai inteligenţei artificiale. Ei trebuie să vorbească aceeaşi limbă cu specialiştii IT şi, în acelaşi timp, să cunoască procesele suficient de bine încât să transforme o tehnologie generală într-o aplicaţie concretă.
După curs trebuie să urmeze experimentul. Cel mai adesea o firma nu are nevoie de o mare transformare digitala.Experienta ECDL arată ca are mai degrabă nevoie de cineva care sa lucreze câteva zile alături de echipa sa, sa observe procesele si sa identifice trei aplicaţii utile.
Nu transformări spectaculoase. Trei proiecte mici, bine alese şi bine măsurate: automatizarea ofertelor, analiza contractelor, pregătirea documentaţiei pentru licitaţii, prognoza stocurilor sau integrarea AI cu sistemele ERP existente.
Nu toate vor reuşi.
Dar trei experimente ieftine valorează mai mult decât o strategie de o sută de pagini.
Beneficiile spectaculoase întârzie să apară nu pentru că tehnologia nu există, ci pentru că organizaţiile învaţă mai greu decât evoluează tehnologia.
România nu duce lipsă de antreprenori curioşi.
Nu duce lipsă nici de instrumente.
Are nevoie de manageri care să înţeleagă procesele, să aibă curajul să experimenteze şi să transforme inteligenţa artificială dintr-un subiect de conferinţă într-un avantaj competitiv.
Poate că aceasta este cea mai importantă lecţie a ultimilor doi ani.
Nu AI este problema.
Problema este dacă reuşim să învăţăm suficient de repede pentru a o folosi.
Vestea buna este ca exista firme româneşti care au reuşit si vom reveni cu exemple concrete.
Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) şi fondatorul ECDL România.
