În timp ce alţii folosesc AI pentru productivitate, noi încă discutăm dacă „e momentul”.
În România, IMM-ul tipic tratează AI-ul cam cum tratăm autostrada: ştim că există, ne bucurăm că s-a făcut, dar tot pe drumul judeţean mergem, pentru că îl ştim.
Dincolo de birocraţie şi de greşelile guvernării, există însă o problemă mai profundă: dificultatea de a accepta noul chiar în sectorul privat, acolo unde adaptarea rapidă ar trebui să fie reflex natural de supravieţuire economică.
Un exemplu relevant este proiectul PNRR „Competenţe în tehnologii avansate pentru IMM-uri”, care îşi propunea să sprijine transformarea digitală a minimum 2.000 de companii prin consolidarea competenţelor digitale ale angajaţilor. Perioadele de înscriere au trebuit prelungite în repetate rânduri din lipsă de participanţi.
Paradoxal: într-un moment în care toată lumea vorbeşte despre competitivitate, productivitate şi presiune pe costuri, o parte importantă a mediului privat românesc încă priveşte inteligenţa artificială cu combinaţia clasică de scepticism şi amânare prudentă: „mai vedem”.
În alte ţări, regula este simplă: „încercăm, greşim, ajustăm”.
La noi, regula rămâne: „analizăm, discutăm, mai vedem”.
În loc să testăm, discutăm. În loc să pilotăm, aşteptăm. În loc să optimizăm, sperăm că lucrurile se vor aşeza de la sine.
Între timp, businessul internaţional foloseşte deja intensiv tehnologiile avansate. În SUA, peste 35–40% dintre IMM-uri utilizează AI în activităţi curente — marketing, relaţii cu clienţii, analiză de date. În Germania, aproape o treime dintre firmele mici folosesc automatizări inteligente în procesele interne. În Marea Britanie, IMM-urile care au adoptat AI au raportat creşteri de productivitate de 20–30% în activităţile administrative.
Exemplele sunt simple şi foarte concrete. O firmă de logistică din Olanda optimizează zilnic rutele cu AI şi economiseşte combustibil. Un retailer francez foloseşte AI pentru prognoza stocurilor şi reduce pierderile. O companie din Polonia utilizează chatbot-uri şi reduce timpul de răspuns către clienţi de la ore la minute.
Nu este science-fiction. Este eficienţă operaţională.
România are una dintre cele mai scăzute productivităţi per angajat din Uniunea Europeană. Nu pentru că românii nu muncesc. Dimpotrivă. Ci pentru că muncesc mult, încărcaţi cu procese repetitive, birocraţie internă şi instrumente insuficiente.
AI-ul nu înlocuieşte omul. Îi multiplică randamentul.
Un contabil asistat de AI poate procesa de două-trei ori mai multe documente. Un manager poate vedea instant scenarii financiare care înainte necesitau două zile de Excel şi câteva cafele nervoase. Un antreprenor poate automatiza activităţi repetitive care consumă timp şi energie fără să aducă valoare reală.
Nu vorbim despre tehnologie sofisticată, ci despre timp câştigat. Despre productivitate. Despre competitivitate.
De aici porneşte şi iniţiativa Work Smart – Work Digital, realizată de ICDL Romania în parteneriat cu Ziarul Financiar şi împreună cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, care îşi propune să mute discuţia despre AI din zona conferinţelor şi a sloganurilor în zona practică, aplicată direct în IMM-uri.
În cadrul evenimentului va fi lansat programul ICDL AI4Productivity, dezvoltat în continuarea demersului GhidAI.ro, dedicat antreprenorilor, managerilor şi angajaţilor care vor să folosească inteligenţa artificială pentru automatizarea activităţilor repetitive, eficientizarea muncii şi creşterea productivităţii în companie.
Evenimentul de joi, care va fi transmis începând cu ora 10 pe ZF.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar, nu îşi propune să vorbească abstract despre viitor. Îşi propune să arate concret cum poate fi folosit AI-ul acum: prototipuri pentru automatizare, exemple aplicate, instrumente care economisesc timp şi reduc costuri, workshop practic susţinut de ICDL Romania.
Pentru că problema României nu mai este accesul la tehnologie.
Problema este viteza cu care alegem să o folosim.
În timp ce alţii folosesc AI ca să reducă costuri şi să crească productivitatea, noi încă discutăm dacă „e momentul”.
Iar economia nu mai are foarte multă răbdare.
Florin Pogonaru este un om de afaceri român si preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
