Dacă agricultura românească a fost dintotdeauna meteodependentă, iată că zilele acestea descoperim că şi industria are aceeaşi soartă. Prima ploaie mai serioasă sau o bătaie de vânt peste 60 km/h scot din funcţiune reţelele electrice, vechi şi subdimensionate.
Pentru un producător industrial, o întrerupere de câteva secunde înseamnă pagube de zeci de mii de euro. În industria maselor plastice, de exemplu, baloanele mari de extrudare cad instantaneu odată cu oprirea curentului – iar repornirea liniilor de producţie înseamnă rebut, consum energetic suplimentar şi pierdere de productivitate. La turnarea prin injecţie, un şoc de tensiune dereglează ciclurile maşinilor, afectând matriţele şi generând opriri neplanificate.
Studiile europene arată că întreruperile de curent generează costuri medii de 8.000–10.000 euro pe oră pentru o întreprindere de dimensiuni medii, iar în România frecvenţa acestor incidente este de aproape dublă faţă de media UE. Potrivit datelor ANRE, durata medie a întreruperilor neplanificate depăşeşte 250 de minute pe an, faţă de 120 de minute la nivel european.
În timp ce companiile de energie raportează profituri record, industria privată suportă pierderi directe şi neasigurabile. Dacă România vrea o industrie competitivă, trebuie să înceteze să fie „meteodependentă”. Fără investiţii majore în reţele, în smart grids şi în securizarea furnizării de energie, rămânem blocaţi de prima furtună.
Florin Pogonaru controlează producatorul de mase plastice Promateris din Bucureşti.
