Opinii

Georgiana Singurel, Reff & Asociaţii: Schimbări în regimul investiţiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Georgiana Singurel, Reff & Asociaţii: Schimbări în regimul investiţiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal

Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanţă sporită regimului investiţiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieţei comune, dar şi pe cele ale statelor membre, şi a menţine, astfel, siguranţa naţională şi ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziţia statelor membre un mecanism de examinare a investiţiilor străine care să determine măsura în care acestea ameninţă sau nu stabilitatea în domeniile protejate.

Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislaţiile naţionale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană şi-a încurajat membrii să îşi protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferenţele în transpunere şi de nivelul restricţiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalităţi suplimentare şi, în consecinţă, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacţii şi, implicit, la descurajarea investitorilor supuşi noilor proceduri.

Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabileşte cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investiţiilor străine directe în UE din perspectiva siguranţei şi ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea şi Comisia Europeană, şi se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiţie ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerinţe pentru statele membre care doresc să menţină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel naţional.

 

Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislaţiile naţionale

În cadrul procesului de transpunere, autorităţile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituţiei responsabile cu examinarea investiţiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancţiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii şi chiar la categoriile de investitori străini vizaţi de noile cerinţe. În consecinţă, anumite state au introdus în legislaţia naţională criterii mai stricte de intrare pe piaţă a investitorilor străini, ca măsură de protecţie pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităţilor de examinare a investiţiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exerciţiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) şi, în unele cazuri, nulitatea tranzacţiei astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricţii suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile iniţial până la finalul anului şi extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricţiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara ţării, nu doar din afara Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia, aşa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacţii care fac obiectul examinării de către autoritatea naţională. O situaţie similară întâlnim şi în Slovenia, potrivit analizei Foreign Direct Investment in CE realizate de reţeaua Deloitte Legal în 12 ţări din regiune. Şi această ţară a adoptat regulamentul european cu restricţii suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte ţări au impus restricţii temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).

În România, autorităţile au elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deşi termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituţia responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investiţiile străine şi cu coordonarea comisiei care va examina investiţiile va fi Consiliul Concurenţei (situaţie regăsită şi în alte ţări, în timp ce anumite state au decis ca instituţia responsabilă să fie ministerul de finanţe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naţionale pe probleme strategice, comitete şi organizaţii special constituite).

 

Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?

Noile reglementări privind avizarea investiţiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investiţiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacţii şi vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacţiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanţii a 11 instituţii), iar această cerinţă se adaugă celor potenţial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investiţiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar şi pentru tranzacţiile supuse notificării Consiliului Concurenţei ca urmare a realizării unei concentrări economice.

În alte ţări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacţiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.

Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislaţia naţională. Acesta porneşte în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalităţi suplimentare pentru implementarea tranzacţiei, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacţiei, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.

În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internaţional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea şi efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacţii. Pentru România, care, tradiţional, întâmpină dificultăţi în atragerea investiţiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.

 

Material de opinie de Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal

 
 
AFACERI DE LA ZERO