Opinii

Guvernul îşi zugrăveşte dormitorul, dar uită că stă într-o casă fără acoperiş

Guvernul îşi zugrăveşte dormitorul, dar uită că...

Autor: Iulian Anghel

21.10.2015, 17:06 2245

Haide să privim din nou cifrele, înainte de a judeca. Pentru că este mult prea multă vreme de când ne înşelăm şi înşelăm societatea măsluind cifrele.

Guvernul pregăteşte vineri a doua rectificare bugetară din an. La rectificare, guvernul se va asigura că sunt sume suficiente, în primul rând, pentru majorările salariale pe care le-a aprobat pentru o parte dintre angajaţii bugetari. De unde vor veni banii?

Guvernul spune că din creşterea economică peste cea anticipată şi din încasările mai bune la buget, graţie eforturilor ANAF de combatere a evaziunii. Este adevărat. Dar doar în parte. Iar părţile de adevăr prezentate ca adevăr plin tulbură, în orice circumstanţă, întreaga demonstraţie.

Avem creştere economică peste aşteptări (2,5% este creşterea economică pe care se bazează bugetul pe 2015, iar creşterea în S1, an/an, este de 3,8%). Avem, la nouă luni, venituri cu aproape 8% mai mari, an/an. Mizând pe aceste date guvernul a majorat salariile medicilor cu 25% şi le va majora pe cele ale profesorilor cu 15%, din decembrie, aceştia din urmă ajungând şi ei la creşteri de 25% pe întreg anul. Foarte bine.

În aceeaşi vreme, la rectificare vor fi puşi deoparte şi bani pentru “drepturi de natură salarială obţinute în instanţe” (majorările de salarii cu 50% aprobate în guvernarea Tăriceanu, anulalte apoi şi care acum sunt câştigate în instanţe de angajaţi) pe care guvernul urma să le plătească în 2016 şi le va achita acum pentru a mai slobozi bugetul pe anul viitor. De ce plăteşte acum pentru anul viitor? Pentru că are bani.

Dar are cu adevărat bani?

Faptul că veniturile bugetare sunt cu 7,8% mai mari, la nouă luni, an/an este un lucru care poate înşela. Pentru că, faţă de previziunile de încasări pe care este fundamentat bugetul pe 2015, ele sunt mai mari cu doar 3,5%. Bugetul a încasat, pe primele nouă luni, 146,5 mld. lei, ceea ce înseamnă că a strâns în visterie, peste programul stabilit la fundamentarea bugetului, în jur de 5,5 miliarde de lei. Dar, la opt luni, bugetul are un excedent de 0,9% din PIB adică 6,5 mld. lei. Nu este uimitor că bugetul are un excedent de un miliard de lei peste veniturile suplimentare obţinute, deşi ar fi trebuit să fie pe deficit pentru că, nu, ţara are multe nevoi şi multe cheltuieli?

Dacă ne uităm pe execuţia bugetară la opt luni (ultima publicată de Finanţe), misterul excedentului este dezvăluit, dar doar în parte. Cheltuielile au crescut peste tot, cu excepţia a două capitole mari. Dobânzile la creditele statului, unde bugetul a făcut o economie de 564 de milioane de lei şi la investiţiile din buget unde statul a “economisit”, nefăcând investiţii, un miliard de lei. Deci, veniturile peste programare, plus “economiile” – iată de unde vine “excedentul”. Aşadar haide să cheltuim că avem de unde şi mai avem şi cei 13 miliarde de lei la dispoziţie din deficitul de 1,8% admis la fundamentarea bugetului. Tot să cheltuieşti, deci.

Dacă ne uităm însă şi în alte părţi vedem o realitate mult mai gri decât arată cifrele din execuţia bugetară.

Legea bugetului pe 2015 prevede cheltuieli de investiţii (cheltuieli de capital, din fonduri UE şi împrumuturi) de 44,8 mld. lei (6,3% din PIB) pe tot anul. La opt luni din an, statul a cheltuit pe investiţii doar 15,1 miliarde de lei, deci o treime din ce şi-a programat pe tot anul. Dacă guvernul voia să fie în grafic cu investiţiile programate la începutul anului, ar fi trebuit să fi cheltuit până la finele lui august, 30 de miliarde de lei pe autostrăzi, căi ferate, infrastructură de apă-canal.

Ce s-ar fi întâmplat într-o atare ipoteză? Păi bugetul nu ar mai fi fost pe excedent cu 6,5 mld. lei, ci pe deficit de 8,5 miliarde de lei, adică 1,2% din PIB, la un PIB estimat la 709 mld. lei. Şi, atunci, ar mai fi fost bani pentru majorări salariale? Nu ar mai fi fost şi, iată de ce, afirmaţia că salariile sunt majorate cu sacrificarea investiţiilor are toată acoperirea.

Iată, deci, de unde vin banii de salarii, de cheltuieli suplimentare pentru consumul administraţiei. Din neefectuarea de investiţii într-o ţară în care trenurile de călători merg cu o viteză medie de 40 de km/h, într-o ţară în care autostrăzi noi-nouţe se prăbuşesc, într-o ţară în care începi să construieşi autostrăzi ca să te trezeşti apoi că nu ai autorizaţii de construire pentru ele.

Nu este rău că salariile sunt majorate. Dar trebuie spus clar de unde vin banii şi trebuie fixate priorităţile. Nu este rău că se reduc taxele, dar trebuie spus clar că acest lucru va avea drept consecinţă mai puţini bani la buget – ceea ce înseamnă ori salarii îngheţate în administraţie, ori posturi tăiate, ori investiţii mai puţine.

Este un neadevăr că reducerea CAS cu cinci puncte la angajator nu a diminuat veniturile bugetare. Statistica INS este clară: în primele şapte luni din an, angajatorii au plătit la bugetul asigurărilor cu 2,1 miliarde de lei mai puţin, în vreme ce bugetul de stat a subvenţionat bugetul de pensii cu 3,7 mld. lei mai mult decât o făcuse în primele şapte luni din 2014, până la suma de 11,5 mld. lei. De asemenea, reducerea TVA la alimente la 9% nu a majorat veniturile din TVA cum susţine prim-ministrul Victor Ponta, ci le-a redus, e drept cu puţin – 400 mil. euro în două luni, august şi septembrie, comparativ cu aceleaşi luni din 2014.

Până să apară efectele de runda a doua, veniturile bugetului se vor restrânge, asta este realitatea. Nu se observă foarte clar acum pentru că economia creşte şi, firesc, veniturile bugetului cresc. Dar cât o mai poate ţine guvernul aşa – cu autostrăzi care nu se fac sau care se prăbuşesc, cu trenuri care merg mai încet decât viteza cicliştilor în Turul Franţei, iar situaţia se înrăutăţeşte zi de zi, cu sate care aşteaptă de 25 de ani să aibă canalizare, dar nu au, deşi UE a dat miliarde de euro pentru asta?

Ce va face guvernul acum, la rectificare? Anul trecut a luat din banii de investiţii şi i-a dat în alte părţi, pentru că investiţiile nu se realizau. Anul acesta lucrurile se repetă, chiar mai grav. Ca să-şi realizeze planul de investiţii, guvernul ar trebui să mai cheltuiescă, până la finalul anului, 30 mld. lei. O parte din bani pot veni din deficit, o parte sunt programaţi în buget. Dar îi va cheltui guvernul, administraţia locală, de vreme ce, în opt luni, s-a cheltuit doar o treime din suma programată?

Este uşor, în condiţiile de mai sus, să susţii: Avem bani! Avem creştere economică! Avem excedent! Aşa că mărim salariile! E bine că se măresc. Dar e ca şi cum guvernul îşi zugrăveşte dormitorul şi îşi cumpără mobilă nouă, dar uită că stă într-o casă fără acoperiş.