Opinii

Identificarea utilizatorilor de cartele prepay – o falsă problemă

Flavius Florea, avocat colaborator şi Cristiana Diţoiu, avocat colaborator

Autor: Flavius Florea, Cristiana Diţoiu

29.10.2014, 17:27 1229

Decizia Curţii Constituţionale de a declara ca neconstituţională legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite (prepay), a generat reacţii puternice, un vid de reglementare, dar şi o percepţie eronată asupra situaţiei. Ideea care a rămas în mentalul colectiv este că reţinerea identităţii utilizatorilor cartelelor prepay ar fi neconstituţională. În realitate, aşa cum reiese din motivarea deciziei Curţii din data de 24 octombrie 2014, nu acest lucru a stat la baza declarării neconstituţionalităţii legii.

De fapt, această reglementare a ridicat aceeaşi problemă ca cea a aşa-zisei „legi Big Brother” („Legea nr. 82/2012”). Nu reţinerea identităţii utilizatorilor cartelelor prepay este neconstituţională, ci legea în ansamblul ei, deoarece reglementează accesul la date personale fără să reglementeze o procedură clară şi coerentă care să asigure că, prin această acţiune, nu sunt încălcate drepturile fundamentale privindrespectarea vieţii private, a familiei, a domiciliului şi a corespondenţei.

Curtea Constituţională a avut aceeaşi poziţie şi în cazul reţinerii datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie şi internet. Cele două chestiuni duc la discuţii similare şi pot primi aceeaşi rezolvare.

Convenţia europeană a drepturilor omului permite ingerinţa în dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, în măsura în care aceasta este reglementată de lege şi este o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora. Constituţia României prevede un regim cvasi-similar în ceea ce priveşte restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

În aceste condiţii, reţinerea identităţii utilizatorilor prepay nu reprezintă şi nu a reprezentat niciodată o problemă reală, întrucât prevederile constituţionale o permit. Neclare au fostmodalitatea de reţinere a datelor şi garanţiile caresă însoţească această procedură: Curtea Constituţională a reţinut că una dintre deficienţele reglementării este că nuobligă persoana care colectează datele cu caracter personal să garanteze confidenţialitatea, securitatea şi utilizarea acestora potrivit scopului stabilit de lege.

În primul rând, pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, reţinerea acestora ar trebui realizată doar de operatori de date cu caracter personal autorizaţi în condiţiile legii.

În al doilea rând este nevoie de stabilirea unor criterii obiective care să indice limitele accesului autorităţilor naţionale competente la datele reţinute, precum şi limitele utilizării ulterioare a acestora în scopul prevenirii, depistării şi cercetării penale cu privire la infracţiunile care pot fi considerate ca fiind suficient de grave pentru a justifica o astfel de ingerinţă.

Condiţia obiectivităţii acestor criterii, precum şi condiţia ca ingerinţa să fie proporţională cu scopul urmărit se regăsesc în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE şi în jurisprudenţa CEDO.

Aşadar, este necesar ca actul normativfie completat cu garanţii suficiente acordate titularilor dreptului, în sensul că orice ingerinţă a executivului în exercitarea drepturilor unei persoane va fi supusă unui control eficient, asigurat de către puterea judecătorească, care oferă cele mai largi garanţii de independenţă, imparţialitate şi procedură. Este nevoie să fie prevăzute cu claritate limitele şi modalităţile de exercitare a marjei de apreciere acordate autorităţilor, precum şi procedura de control pentru aplicarea măsurii solicitării datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de cartele preplătite stocate de către furnizori.

Legiuitorului român îi revine sarcina dificilă de a identifica o soluţie corectă care să permită atât asigurarea securităţii naţionale, cât şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Autorităţile nu trebuie să primească un drept necondiţionat de a solicita şi utiliza datele personale ale utilizatorilor de cartele preplătite. Este necesar ca acest drept să fie limitat la situaţiile în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau în care este necesară apărarea securităţii naţionale şi a ordinii publice.

În final, subliniem că este nevoie ca acest vid legislativ să fie acoperit cu o reglementare conformă cu normele comunitare. Totuşi, experienţa ultimilor ani ne face să fim pesimişti.  Tentativele de identificare a unei proceduri în domeniul retenţiei datelor de către operatorii de telefonie mobilă datează din anul 2008, fără să fi fost identificată încă o procedură constituţională.

Opinie scrisă de Flavius Florea, avocat colaborator la bpv Grigorescu Ştefănică şi Cristiana Diţoiu, avocat colaborator la bpv Grigorescu Ştefănică.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO