OUG nr. 114/2018 a modificat substanţial comisioanele percepute în cadrul Pilonului II de pensii atât ca nivel, cât şi ca modalitate de calcul. Astfel, comisioanele încasate de administratorii de fonduri de pensii private au fost diminuate substanţial: (i) cel din contribuţiile virate – limitat anterior la 2,5% - a fost plafonat la un nivel de 1% din sumele transferate, din care 0,5% se transferă la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi (ii) cel de administrare în cuantum de 0,05% pe lună din activele acumulate anterior adoptării OUG nr. 114/2018 devine variabil, fiind cuprins între 0,02% şi 0,07% pe lună în funcţie de rata de rentabilitate reală a fondului – adăugându-se 0,01% peste punctul de pornire de 0,02% pentru fiecare punct procentual de randament peste rata inflaţiei. În cele ce urmează, va fi analizat impactul acestor modificări din perspectiva comisioanelor plătite de participanţi în cadrul Pilonului II precum şi a veniturilor încasate de administratorii de fonduri de pensii private obligatorii.
Dacă modalitatea de calcul a comisionului din contribuţiile virate este clară, metodologia de calcul a celui de administrare – aplicat la active – este destul de elaborată. Astfel, se compară rata de rentabilitate nominală a fiecărui fond pe ultimele 24 de luni cu rata inflaţiei aferentă aceleiaşi perioade – ambii indicatori fiind exprimaţi în procente pe an – apoi se determină randamentul real al fiecărui fond şi se aplică procentul corespunzător de comision de administrare. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de rentabilitate nominale anualizate pentru perioada ianuarie – iulie 2019, rata inflaţiei anualizată şi procentul de comision corespunzător:
Sursa datelor: ASF în cazul randamentelor, CNSP în cazul ratei inflaţiei, calcule proprii în cazul comisionului; cu bold sunt marcate fondurile care beneficiază în luna iulie de un nivel al comisionului de 0,03%.
Se poate observa că nivelul comisionului de administrare s-a plasat în anul 2019 preponderent la nivelul minim stabilit de OUG nr. 114/2018 în condiţiile în care randamentul real pe ultimii 2 ani a fost negativ. Această evoluţie este explicată de inflaţia relativ ridicată din ultimii 2 ani şi de randamentele scăzute aferente perioadei iulie 2017 – iunie 2018. Pentru perioada iulie 2018 – iulie 2019 creşterea valorii unităţii de fond a fost una importantă, situându-se între 7,8% şi 9,4%.
Considerând aplicarea noului nivel al comisionului de administrare din luna ianuarie 2019 şi a celui din contribuţii din luna martie 2019 (atunci virându-se contribuţiile aferente salariilor din luna ianuarie), în tabelul următor sunt prezentate la nivel de sistem noile niveluri ale comisioanelor aferente Pilonului II pentru perioada ianuarie – iulie 2019 şi comparativ, nivelurile înregistrate în anul anterior. De asemenea, sunt evidenţiate separat comisionul încasat începând din anul 2019 de către Casa Naţională de Pensii Publice, precum şi cele încasate de ASF – 0,3% din contribuţiile lunare şi 0,0078% pe lună din active.
Notă: calcule proprii, valorile sunt exprimate în milioane lei
Din tabelul de mai sus putem constata următoarele:
► în perioada martie 2019 – iulie 2019 (în care au fost pe deplin operabile prevederile OUG nr. 114/2018) veniturile din comisioane ale administratorilor fondurilor de pensii private obligatorii au însumat circa 89,6 mil. lei, faţă de 186,2 mil. lei în aceeaşi perioadă din anul 2018 corespunzător unei scăderi de circa 51,9%.
►la reducerea de circa 96,6 mil. lei a veniturilor se adaugă şi sumele suplimentare de circa 17,6 mil. lei transferate către CNPP. La nivelul unui an întreg, în condiţiile extrapolării evoluţiilor înregistrate în perioada martie 2019 – iulie 2019 ar rezulta un minus de venituri din comisioane de circa 232 mil. lei şi obligaţii suplimentare către CNPP în sumă de circa 42 mil. lei. Astfel, sumele care râmân efectiv la dispoziţia administratorilor de fonduri ar putea scădea cu peste 60%. În condiţiile în care datele MFP pentru anul 2018 arată un profit cumulat al administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii de circa 168 mil. lei este probabil ca anul 2019 să se încheie cu pierderi pentru administratorii de fonduri.
►sumele transferate către ASF au ajuns să reprezinte (în perioada martie – iulie 2019) circa 35% din total venituri ale administratorilor comparativ cu circa 14% (în perioada martie – iulie 2018) pe fondul scăderii comisioanelor plătite de participanţi.
►la un nivel al activelor totale de 56,77 mld. lei în luna iulie 2019, comisioanele plătite de participanţi în aceeaşi lună au reprezentat circa 0,035% corespunzător unui nivel anualizat de aproximativ 0,42%.
În concluzie, OUG nr. 114/2018 a generat o diminuare de peste 50% a veniturilor administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii, concomitent cu introducerea obligaţiei de a transfera 0,5% din contribuţiile primite către Casa Naţională de Pensii Publice. În aceste condiţii, sunt create premisele înregistrării de pierderi la nivel de sistem, iar nivelul noilor comisioane apare drept nerezonabil. O ameliorare a stării de fapt ar putea proveni din trecerea pe un nou palier în ceea ce priveşte nivelul comisionului de administrare în condiţiile în care creşterea randamentelor din ultimele 12 luni va fi menţinută. Din perspectiva nivelului general de risc asumat de administratori, legarea comisionului de administrare de nivelul randamentului real ar putea avea drept consecinţă nedorită o sporire a gradului de risc al portofoliilor administrate. Din această perspectivă, varianta anterioară în care nivelul comisionului de administrare era fix apare drept superioară.
Erau comisioanele percepute în perioada 2008-2018 de către fondurile de pensii prea mari? Este dificil de răspuns la această întrebare fără o analiză cuprinzătoare. Modelul de afaceri al fondurilor de pensii presupune o investiţie semnificativă la început care urmează să se recupereze într-o perioadă lungă de timp. Este clar că în ultimii ani fondurile de pensii au început să facă profituri semnificative atât ca nivel nominal, cât şi ca rată a profiturilor sau ca rentabilitate a capitalurilor proprii. Totuşi, pentru a avea o evaluare completă ar trebui să cunoaştem date detaliate cu privire la nivelul investiţiilor realizate de administratorii de fonduri la înfiinţarea sistemului.
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat
Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti
