Opinii

În război nu se fac alegeri. Din păcate, în cele zece luni de când a izbucnit pandemia, garda a fost lăsată jos pentru o anumită perioadă, aşa încât acum situaţia devine acută

Opinie Sorin Pâslaru, ZF

În război nu se fac alegeri. Din păcate, în cele zece luni de când a izbucnit pandemia, garda a fost lăsată jos pentru o anumită perioadă, aşa încât acum situaţia devine acută

Autor: Sorin Pâslaru

05.11.2020, 21:26 2380
 
 
 

Orice decizie s-ar lua în următoarele zile, situaţia sanitară a devenit deja foarte complicată şi toate datele arată că un lockdown nu va putea fi evitat. Este de pus în balanţă bineînţeles pe deoparte efectul în economie care va fi la fel de dur ca în primăvară, dar pe de altă parte pur şi simplu orice întârziere a unei decizii va costa şi mai mult nu peste o săptămână sau două, ci peste o zi.

Indiferent ce decizie se va lua însă, daunele vor fi trebui reevaluate. “Şansa” României este că HoReCa - restaurante, hoteluri nu au pon­dere atât de mare în economie ca în Franţa sau An­glia.

Din acest punct de vedere, iată că aceste ţări şi-au asumat costurile şi au închis economia lăsând doar şcolile deschise. La peste 50.000 de cazuri pe zi în Franţa, guvernul anunţă închidere şi faptul că economia nu se va deschide decât atunci când numărul de cazuri va fi sub 5.000.

Cu toată bunăvoinţa, pentru a derula în continuare activitatea economică nu există altă soluţie. De fapt, toată Europa pătimeşte pentru faptul că nu a adoptat o atitudine mult mai dură faţă de pandemie. De ce China a putut să o eradicheze şi Europa nu?

Cum este valabil de multe ori, iată că tot medicamentul cel amar face cel mai bine.

Neimpunerea unor restricţii dure până la a eliminarea virusului complet din societate îşi arată acum costurile.

Bineînţeles că toată lumea ar vrea ca economia să meargă însă iată că, în mod raţional, nu mai ai pur şi simplu ce să faci. Aşa cum ştie oricine, prioritatea este sănătatea. Întrebarea ar fi de ce încă nu vedem o aplatizare a creşterii numărului de cazuri în condiţiile în care totuşi s-au introdus măsuri restrictive în ultimele 2-3 săptămâni.

Se dau tot felul de explicaţii, iar cea mai recentă este cea privind transportul în comun. însă trebuie acceptat faptul că desfăşurarea alegerilor din septembrie, care a presupus ca zeci de persoane să stea în aceeaşi sală de clasă, în aceeaşi sală de votare, precum şi re­uniuni înainte şi după votare a avut rolul său.

În plus, este probabil să fi afectat în mod negativ evoluţia cazurilor faptul că în toată această perioadă primăriile au trebuit să îşi primească noii şefi, la fel şi consiliile locale sau judeţene, iar cum aceste structuri sunt direct responsabile în lupta contra pandemiei, bineînţeles că frontul a fost spart.

A durat o lună până s-au reorganizat, dar a­ceas­tă lună a fost suficientă ca să te treacă de la o medie de 1.000-2.000 de cazuri pe zi la 8.000-9.000 la cât suntem acum. în război nu se fac alegeri. Comitetele privind situaţiile de ur­gen­­ţă, care au acum responsabilităţi directe au fost pur şi simplu în toată această perioadă blocate.

Oricum ar fi, costurile se acumulează şi se vor deconta în curând.

Revenirea economiei europene în trimestrul trei a fost o veste bună, însă oricum ar evolua situaţia de acum încolo în România, octombrie şi noiembrie vor fi iarăşi luni de suferinţă economică.

Din păcate, în cele zece luni de când a iz­­bucnit pandemia, garda a fost lăsată jos pen­tru o anumită perioadă, aşa încât acum situa­ţia devine acută. Ar fi fost de aşteptat ca Ro­mânia, având în vedere că jumătate din popu­laţie trăieşte în mediul rural, să fie într-o po­ziţie mai bună decât ţări precum Germania sau Marea Britanie, unde densitatea medie a popu­­laţiei este de 6-7 ori mai mare. Acest avan­taj nu a putut însă fi folosit pentru că res­tric­ţiile nu au fost luate în serios.

Costurile economice se vor repercuta în 2021. Bugetul pe 2021 este în acest moment în aer. Plecând deja de la un deficit de 8-9% din PIB în 2020, unde să te mai duci? Şansa este că, spre deosebire de 2008-2009, România este mai bine capitalizată. Din păcate, nu am reuşit să folosim această lungă perioadă de creştere economică de la ultima criză decât să construim mall-uri şi nu spitale.

Partea bună este că rezervele financiare ale com­­paniilor şi ale populaţiei sunt mai bune decât la criza anterioară. Depinde de prudenţa şi eficienţa politicilor publice ca să rămânem pe tra­­seu fără un derapaj major în perioada următoare.

AFACERI DE LA ZERO