a??Dobånzile la depozite au scazut mult prea puternic.a?? O spunea guvernatorul BNR Mugur Isarescu, in urma cu doua saptamåni. In plus, el a vorbit despre perspectiva unei apropieri dintre dobånda de politica monetara a BNR, de 12,5% pe an, si dobånda de sterilizare a excesului de lichiditati, situata la 8% pe an.
In acest context, bancile s-au asteptat ca apropierea sa aiba loc din ambele directii: prima dobånda sa mai scada putin, iar cea de-a doua macar sa schiteze o crestere. Eronat.
Desi se arata ingrijorata de scaderea dobånzilor påna la niveluri care, in cazul unei inflatii de 8% decembrie la decembrie, nu mai reusesc sa conserve valoarea banilor, Banca Nationala inca nu face nici una din miscarile la care s-ar fi asteptat piata.
Astfel, la inceputul lunii a hotaråt sa mentina neschimbata dobånda de politica monetara la 12,5%, guvernatorul Isarescu incercånd sa arate ca aceasta este dobånda-semnal la care ar fi trebuit sa se uite bancile. Bancherii o considera insa complet nesemnificativa, luånd in calcul numai dobånda la care BNR intervine efectiv pe piata monetara si care le remunereaza resursele imobilizate la banca centrala. Asa nesemnificativa cum este considerata, dobånda de 12,5% va ramåne inghetata cel putin påna la inceputul lunii iunie, dupa cum a afirmat Mugur Isarescu.
Este singurul semnal prin care BNR arata ca n-ar vrea ca dobånzile la depozite sa scada si mai mult. Pentru ca in ceea ce priveste dobånda de sterilizare - la care se uita si bancherii - a ramas de asemenea inghetata. La 8% pe an. Desi de la primele declaratii ale guvernatorului au avut loc trei licitatii de depozite pe o luna la BNR, dobånda nu s-a clintit de la nivelul de 8% pe an. Cel putin deocamdata, acesta este nivelul maxim admis, banca centrala considerånd mai importanta reducerea efortului sau de sterilizare - prin realimentarea mai redusa cu lichiditati a pietei ca urmare a unei dobånzi scazute practicate la depozitele atrase. Cåt despre depozitele clientilor bancilor, acestea ramån expuse inflatiei, fiind aparate de BNR doar la nivel declarativ. Si cu per-spective minime de revenire a dobånzilor. Dimpotriva.
ING Bank, de exemplu, estimeaza ca nivelul scazut la care au ajuns dobånzile pe termen scurt va persista in perioada urmatoare, asa incåt continua politica sa de reducere treptata a dobånzilor atåt la creditul de consum, cåt si la contul curent cu facilitate de cont de depozit.
a??In conditiile unei lichiditati care ramåne abundenta, ne asteptam ca nivelul scazut la care au ajuns ratele dobånzilor pe termen scurt pe piata monetara sa persiste si in perioada imediat urmatoare. Masura noastra vine ca o aliniere la aceasta tendintaa??, afirma Misu Negritoiu, director general adjunct ING Bank.
Campioana reducerii dobånzilor la depozite este in continuare HVB Bank, care a anuntat reducerea dobånzii påna la o rata de 5,5% pe an la depozitele constituite pe scadenta de o luna, atåt pentru persoane fizice cåt si pentru companii. La scadenta de un an, dobånda se ridica la 5,75%, cel mai bine fiind remunerate depunerile cu maturitati de 3 si 6 luni: 6% pe an.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat recent ca banca centrala nu va mai reduce dobånda de politica monetara cel putin in urmatoarele doua saptamåni, incercånd sa semnalizeze astfel ca bancile comerciale au ajuns prea jos cu dobånzile. Conform declaratiilor sale, dobånda BNR si cea a pietei ar trebui sa convearga in perioada urmatoare. a??Aceasta ar insemna ca dobånda de politica monetara ar trebui sa mai scada, iar dobånda la care BNR atrage depozite pe o luna sa creasca. Ma astept la un proces gradual, care s-ar putea derula pe parcursul a trei-cinci luni. Oricum, nu anticipez o crestere a dobånzii de sterilizare cu mai mult de 1,5 - 2,5 puncte procentuale peste nivelul actual de 7,5-8% pe ana??, comenteaza Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Romånia.
a??Asteptarea noastra este ca dobånda de sterilizare sa mai creasca un pic, påna la 8,5-9%, respectiv påna in 10%a??, spune Claudiu Cercel, directorul directiei de operatiuni de piata din BRD-SocGen.
El considera ca BNR nu ar putea ridica prea mult dobånda de interventie pentru a descuraja scaderea dobånzilor la depozite, pentru ca ar veni contra tendintei de reducere a dobånzilor la creditele in lei, in conditiile in care bancile nu se arata prea dispuse sa-si ingusteze marjele.
Claudiu Cercel crede ca in paralel cursul leului se va mai aprecia, pentru ca a??este nevoie de aceasta pårghie pentru lupta cu inflatiaa??.
Cercel comenteaza recentele mesaje ale BNR afirmånd ca obiectivul principal a??tinde sa devina acela de a intretine o anumita confuzie pe piataa??. a??Sunt discrepante foarte mari intre ceea ce spune si ceea ce face BNRa??, considera Claudiu Cercel.
De altfel, bancherii au sesizat o serie de diferente intre mesajele transmise de guvernatorul Isarescu pentru publicul larg, intr-o conferinta de presa, si cele adresate direct bancherilor, la o reuniune organizata de Asociatia Romåna a Bancilor.
Chiar a doua zi dupa conferinta de presa in care Mugur Isarsescu a acuzat scaderea prea mare a dobånzilor la depozitele bancare, BNR a respins in totalitate ofertele bancilor la licitatia pentru certificate de depozit. In opinia analistilor, acest gest a aratat ca banca centrala nu este de fapt pregatita pentru cresterea dobånzii.
In acelasi context, Isarescu s-a aratat surprins de inclinatia tot mai multor banci de a se concentra pe operatiunile de retail, indemnåndu-le sa dea mai multa atentie creditarii economiei reale.
a??M-au uimit declaratiile respective in conditiile in care retailul asigura 30% din profitabilitatea bancilor. Spre ce altceva sa ne orientam? Degeaba dam credite firmelor daca nu are cine sa le cumpere produsele. Cred ca trebuie gasit un echilibru pentru a construi atåt cererea, cåt si oferta pe piataa??, comenteaza Claudiu Cercel.
* Razvan Voican este redactor-sef adjunct al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
