Opinii

Increderea, spiritul Crăciunului şi economia

Increderea, spiritul Crăciunului şi economia
29.12.2013, 15:45 1272

Intr-o scenă memorabilă din filmul meu preferat de Craciun “It’s a wonderful life”, depunătorii de la “Building and Loan” se îngramadesc în mica banca sa îşi retragă toţi banii. Personajul principal, George Bailey (interpretat de Jimmy Stewart) explică cum funcţionează o bancă şi de ce nu poate da pe loc toţi banii înapoi la toţi depunătorii. Intr-un final, George Bailey convinge multimea să nu işi retragă toti banii, ci numai atât cât au nevoie până se redeschide banca şi evită, in acest fel, un faliment al bancii. Nu oratoria exceptională a personajului a convins o mulţime panicată să işi lase banii în banca, ci încrederea depunatorilor în George Bailey. Depunatorii îl cunosc bine pe George Bailey, cel care şi-a sacrificat visele de a clălători in jurul lumii şi de a deveni arhitect pentru a rămâne in orăşelul natal, Bedford Falls să conducă mica bancă “Building and Loan” care oferea ipoteci celor nevoiaşi.

Scena arată că încrederea este esenţială pentru buna functionare a sistemului bancar. In realitate, încrederea este extrem de importantă pentru buna functionare a întregii economii. In 1848, filozoful şi economistul John Stuart Mill, în “Principiile de Economie Politică”, spunea că acţiunile în grup sunt posibile numai în masură în care fiinţele umane se pot baza unele pe altele. Faimosul economist Kenneth Arrow, laureat al premiului Nobel, spunea în 1972 că aproape toate tranzactiile comerciale necesită o doză de încredere, mai ales cele desfăşurate pe o perioadă mai lungă de timp. El concluziona că o mare parte din subdezvoltarea economică a lumii poate fi explicată prin lipsa de încredere reciprocă. Mai recent, studii economice arată ca neîncrederea afectează negativ mediul de afaceri. Conform studiului “Trust, Associational Life and Economic Performance” al lui Stephen Knack, încrederea reduce costurile de tranzactie, ajută la respectarea contractelor şi facilitează creditul către investitori. De asemenea, lipsa de încredere duce la mai puţină inovare pentru că antreprenorii se concentrează mai ales pe activitaţi menite să îi protejeze împotriva fraudei şi mai puţin pe activităţi inovatoare.

Dacă încrederea este atât de importantă pentru economie, noi cum stam la acest capitol? World Value Survey este un sondaj care măsoară încrederea în diverse instituţii, realizat pe eşantioane naţionale reprezentative din 102 de tari, dintre care 14 tari europene (Slovenia, Bulgaria, România, Olanda, Finlanda, Cipru, Germania, Spania, Polonia, Suedia, Franta, Norvegia, Italia şi Marea Britanie). Dacă ne uitam la ultimul sondaj World Value Survey, observăm ca puţini români au incredere in instituţiile româneşti (însemnând ca au încredere deplină sau încredere parţială în instituţia respectivă). Dintre românii intervievaţi, doar 53,7% au încredere în organizaţiile umanitare, 43,1% au încredere în presă, 39,8% în politie (a doua cea mai scazută încredere în poliţie din Europa, mai mare doar ca cea din Slovenia), 39,6% în companiile mari, 29,7% în sindicate, 29,3% în justitie (cea mai scazută încredere în justitie dintre tările europene), 26,6% în Guvern, 17,1% în Parlament (a treia cea mai mică încredere din Europa, după cea din Polonia şi din Slovenia) şi 12,9% au incredere în partidele politice.

Care sunt cauzele acestei neîncrederi mari? Economiştii au teorii care explică nivelul de încredere dintr-o ţară. Studiul “Determinants of Trust” scris de Alberto Alesina de la universitatea Harvard si de Eliana La Ferrara de la universitatea Bocconi concluzionează că nivelul de educaţie ridicat, criminalitatea scăzută şi nivelul de inegalitate mic duc la mai multă încredere în cei din jur. De asemenea, migraţia duce la o încredere mai mică, conform unui studiu “Government size and trust” de Eiji Yamamura de la Economics and Econometrics Research Institute din Belgia. Deci, se pare că cetaţenii au mai multă încredere in cei din jurul lor când simt că traiesc într-o societate echitabilă, formează relatii mai stabile pentru că nu migrează şi se simt mai în siguranţă pentru că cei care încalcă legea sunt aspru pedepsiţi.

Ce e de facut? Ar ajuta implementarea unor politici de reducere a inegalitaţii în venituri, de încurajare a forţei de muncă să rămână în România, de înăsprire a pedepselor pentru cei care încalca legea şi politici de îmbunataţire a sistemului de educaţie (deşi cele din urmă sunt greu de făcut cand nu sunt venituri la buget ca profesorii să fie plătiţi ca în ţări performante în educaţie). Pentru România, transparentizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice sunt importante pentru a reda încrederea în capacitatea statului de a gestiona banul public. Inainte de a vedea rezultatele unor astfel de politici publice, măcar de Crăciun, ar fi bine ca fiecare dintre noi sa avem un pic mai multă încredere în cei din jur şi să urmam sfatul lui Ernest Hemingway, care spunea că cel mai bun mod de a afla daca poti avea încredere în cineva este să îi acorzi încrederea ta.

Ioana Petrescu este consilier de stat al primului-ministru, cercetător afiliat la American Enterprise Institute şi cadru universitar la Universitatea Maryland, SUA.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO