Industria hârtiei şi cartonului din România nu este doar un simplu sector economic, ci un pilon al sustenabilităţii şi al economiei circulare. Reprezentată de ROMPAP, cu 18 de companii membre, o cifră de afaceri cumulată de aproape un miliard de euro şi peste 5.000 de angajaţi direcţi, această industrie asigură aproximativ 90% din ambalajele folosite în România. Este o ramură esenţială, care susţine lanţuri industriale întregi – de la sectorul alimentar şi retail, până la agricultură, logistică şi exporturile româneşti.
Trăim vremuri complicate, iar industria hârtiei şi cartonului se confruntă astăzi cu două vulnerabilităţi structurale care îi afectează direct competitivitatea: costurile ridicate ale energiei şi accesul tot mai limitat la materie primă esenţială – maculatura. Energia poate reprezenta până la 35% din costul total de producţie al unei fabrici de hârtie, iar în România preţurile la electricitate şi gaze rămân considerabil mai mari decât în alte state europene sau non-UE. Eliminarea plafonării preţului la energie, fără includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile, a accentuat această presiune, în timp ce alte ţări europene oferă industriilor cu consum intensiv acces la scheme de compensare, reduceri fiscale sau contracte bilaterale avantajoase.
Pe de altă parte, România colectează anual peste 750.000 de tone de maculatură, însă aprox. 30% din această cantitate este exportată, în special către Turcia, care impune taxe de protecţie la importurile de hârtie (produs finit), şi controlează propriile exporturi de maculatură. Această dinamică reduce disponibilitatea materiei prime la nivel intern şi afectează competitivitatea tuturor producătorilor locali, punând în pericol locuri de muncă şi investiţii. În acelaşi timp, România şi-a asumat obiective ambiţioase de reciclare: 75% până în 2025 şi 85% până în 2035. Însă fără un mecanism care să prioritizeze necesarul intern de materie primă, aceste ţinte riscă să rămână doar pe hârtie, în timp ce o resursă esenţială pentru economia circulară continuă să plece la export.
Un studiu realizat de ROMPAP, în parteneriat cu Ipsos România, arată clar că românii sunt tot mai preocupaţi de sustenabilitate, însă rămân numeroase bariere legate de informare, infrastructură şi încrederea în procesul de reciclare. Deşi consumatorii demonstrează o deschidere tot mai mare către alegeri responsabile, pentru ca aceste eforturi să aibă un impact real, este necesară colaborarea între cetăţeni, autorităţi şi producători, alături de măsuri concrete care să asigure transparenţă şi responsabilitate.
Viitorul industriei depinde de decizii strategice şi de măsuri concrete, care trebuie adoptate rapid de autorităţi pentru a proteja competitivitatea economică şi pentru a menţine direcţia către obiectivele de sustenabilitate.
În domeniul energetic, includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile şi implementarea unor mecanisme de sprijin ar contribui direct la menţinerea competitivităţii şi stabilităţii producătorilor locali. Iar în ceea ce priveşte fluxurile de materie primă, introducerea unor mecanisme care să prioritizeze necesarul intern de maculatură ar susţine atât atingerea obiectivelor naţionale de reciclare, cât şi funcţionarea eficientă a economiei circulare.
Industria hârtiei şi cartonului din România are toate resursele pentru a deveni un exemplu de eficienţă, inovaţie şi producţie competitivă. Cu un sprijin adecvat, o valorificare inteligentă a resurselor locale şi investiţii în tehnologii moderne, sectorul poate transforma provocările actuale în oportunităţi reale.
