Opinii

Inge Abdulcair şi Anca Macovei, PwC: Implementarea SAF-T în România, top 3 implicaţii pentru agenţii economici

Inge Abdulcair, Director, PwC România şi Anca Macovei, Director, PwC România

Inge Abdulcair, Director, PwC România şi Anca Macovei, Director, PwC România

08.09.2021, 10:55 240

Implementarea fişierului standard de raportare SAF-T a intrat în linie dreaptă, prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală fiind prevăzută obligaţia depunerii acestui fişier începând cu 1 ianuarie 2022. Însă versiunile finale privind natura informaţiilor pe care contribuabilii le vor declara prin SAF-T, modelul de raportare, procedura, condiţiile de transmitere, datele, categoriile de contribuabili care vor fi obligate să depună fişierul vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). După cum au anunţat autorităţile fiscale în ghidul publicat anterior, privind SAF-T, într-o primă etapă cei vizaţi de obligaţie ar urma să fie marii contribuabili.

Fiind un set de raportări lunare de informaţii, într-un format predefinit, SAF-T se pretează oricărui tip de impozit ce se bazează pe înregistrări contabile, cu alte cuvinte atât impozitelor directe, cât şi celor indirecte. Informaţia va fi standardizată,  astfel că vor fi cerute aceleaşi date, în acelaşi format, care vor putea fi citite foarte uşor de către autoritatea fiscală.

Dezvoltarea SAF-T este o iniţiativă OECD care a emis, de altfel, şi un Ghid în acest sens, lăsând, totuşi, la latitudinea fiecărei autorităţi fiscale formatul şi informaţiile ce trebuie raportate. În plus, fiecare ţară care decide să ”adere” la SAF-T poate crea o versiune specifică a fişierului, în funcţie de nevoile interne de raportare. Documentele pe baza cărora ar trebui întocmit SAF-T sunt consistente şi includ date din Registrul jurnal, Registrele de casă şi bancă, Registrul mijloacelor fixe şi Registrul de inventar.

Aşa cum reiese din noul set de documente ce detaliază elementele obligatorii şi opţionale încorporabile la nivelul noului model declarativ SAF-T publicat în august de ANAF, în România raportarea SAF-T va fi foarte detaliată, iar experienţa noastră arată că, de obicei, unde sunt multe informaţii, apar mai multe provocări.

Prin urmare, la nivelul companiilor care ţin documentaţia în mai multe sisteme, pot apărea dificultăţi privind identificarea datelor incluse în fişier, dacă sunt stocate în mai multe sisteme de contabilitate sau software. De asemenea, ar putea fi mai greu de identificat legătura între datele disponibile în evidenţă şi un detaliu specific cerut de sistem.  Totodată, trebuie acordată atenţie şi sistemului de contabilitate utilizat, conform cu specificaţiile clientului sau furnizorului, dar care ar putea să nu permită extragerea rapoartelor SAF-T. Atunci când apar astfel de solicitări este important să cartografiem datele care trebuie raportate şi să ne asigurăm că fişierul SAF-T poate fi depus în formatul cerut.

În plus, companiile ar trebui să îşi ”califice” datele pe care le deţin şi le vor folosi, pentru a fi sigure de calitatea lor. Din experienţă, ştim că, în acest fel, vor fi uşor de descoperit diferenţele dintre raportarea TVA şi contabilitate, modul în care sunt utilizate cotele de TVA diferite sau erorile în deducţie.

Avantaje versus dezavantaje. Top 3 implicaţii pentru agenţii economici

Dacă privim în ansamblu, avantajele companiilor – de exemplu, scurtarea inspecţiilor fiscale, reducerea costului conformării, întărirea concurenţei loiale, interacţiune rapidă cu fiscul, ar fi mai numeroase decât dezavantajele – costuri iniţiale mari pentru crearea sistemelor IT corespondente şi, apoi, costurile legate de mentenanţă.

Inspecţii fiscale mai scurte, dar amănunţite Va fi redus timpul petrecut de inspectorii fiscali la sediul companiilor, firmele nu îşi vor întrerupe mult timp activitatea, dar controlul va fi bazat pe tranzacţii efective. În plus, dacă raportările vor fi extinse, inspectorii vor putea controla simultan mai multe tipuri de impozite.

Rambursarea TVA, mai rapidă Prin SAF-T, pot fi identificate într-un timp mult mai scurt neconformităţile din declaraţiile contribuabilului,  ceea ce înseamnă reducerea, atunci când este cazul, a intervalului de rambursare a TVA, cu evitarea dereglarii fluxurilor de numerar.

Analize de risc Existând posibilitatea emiterii de formulare standard privind inspecţiile fiscale, dar şi fişe de analiză a riscului, vor putea fi identificate rapid neconcordanţele şi va fi redus timpul de comunicare a lor către contribuabili. În plus, se va deschide posibilitatea remedierii voluntare a deficienţelor pentru a evita constituirea penalităţilor. 

Prin implementarea SAF-T, România face un pas important în programul de modernizare a ANAF şi de digitalizare a instituţiei necesar pentru îmbunătăţirea capacităţii de colectare a TVA şi a celorlalte taxe şi impozite. Experienţa altor state membre, aşa cum este Polonia, arată că gradul de colectare a TVA a crescut datorită tehnologiei şi reformei administraţiei locale şi, implicit, deficitul de încasare a TVA a coborât  de la 24% în 2014 la 9,9% în 2018 (anul analizat de cel mai recent raport pe acest subiect al Comisiei Europene).

Material redactat de Inge Abdulcair, Director, PwC România şi Anca Macovei, Director, PwC România

 
 


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO