Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite a trimis o undă de şoc în întreaga lume. Toată lumea se întreabă ce va face miliardarul american la Casa Albă, ce planuri are pentru America şi mai puţin pentru alţii, cine vor fi câştigătorii, dar şi perdanţii din noua administraţie, dacă va ridica tonul la China (cel mai mare fabricant de produse pentru America, dar şi cel mai mare creditor al celor mai puternice ţări din lume), ce se va întâmpla cu Europa (cine o va mai apăra), dar şi cu ţările aliate din estul Europei (Polonia sau România) etc.
La Bucureşti, dincolo de felicitările oficiale de rigoare, nu există prea multe opinii. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, invocă faptul că România se confruntă cu un deficit de analize în ceea ce-l priveşte pe Trump, ideile lui, ce vrea să facă. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că prin alegerea lui Trump globalizarea, aşa cum s-a făcut în ultimii 20-25 de ani, s-a sfârşit.
Până vor apărea analizele guvernamentale „mai sofisticate”, haideţi să vedem ce ne poate aduce Trump.
Din punct de vedere politic şi militar, România a avut de câştigat pe termen lung dintr-o administraţie republicană – Ronald Reagan a contribuit la căderea comunismului, George W. Bush ne-a băgat în NATO şi ne-a susţinut pentru intrarea în UE. Venirea unei gărzi republicane dure la Casa Albă ar putea menţine relaţiile politice, unde România are un parteneriat strategic cu SUA, dar în schimb mai mult ca sigur că americanii (republicanii sunt mai războinici) vor dori ca administraţia de la Bucureşti, indiferent de numele ei, să cumpere mai mult armament. Asta înseamnă ca de la 1, 6 mld. euro/dolari (1% din PIB) să ajungem spre 4 mld. euro/dolari pe an, ca preţ al protecţiei.
Din punct de vedere economic, lucrurile sunt mai complicate şi cred că economia României ar avea mai mult de suferit decât de câştigat. Trump ne va lua valuta prin majorarea dobânzilor la dolar şi încercarea de repatriere a profiturilor multinaţionalelor americane aflate în afara SUA, ne va livra preţuri mai mari la produsele importate din America şi din China, ceea ce ne va creşte inflaţia şi apoi dobânzile la lei, va reduce investiţiile în afară pentru că vrea ca ele să rămână în America, ceea ce va lăsa libere clădirile de birouri, va majora preţurile la benzină şi la construcţii.
1. Dolarul va creşte şi probabil că va ajunge la aceeaşi paritate cu euro. La Bucureşti, dolarul este cotat indirect (întâi se calculează cursul leu/euro din piaţă şi apoi se ia cursul euro/dolar de pe plan internaţional pentru a ajunge la cursul leu/dolar). În ultima săptămână, după alegerea lui Trump, dolarul a câştigat 1,75% faţă de leu, ca urmare a aprecierii de pe piaţa externă faţă de euro. Cei care au credite în dolari pierd, în schimb câştigă cei care au economii în moneda americană.
2. Importurile din America şi din China în România şi se vor scumpi pentru că dolarul va creşte. Chinezii folosesc ca monedă de tranzacţie dolarul, deci creşterea lui va mări preţul produselor. Pregătiţi-vă să plătiţi în lei mai mult pentru un iPhone din SUA sau pentru un Huawei din China. De asemenea, preţul produsele aduse de Dedeman din China, spre exemplu, poate creşte, asta dacă fraţii Pavăl, proprietarii celui mai mare jucător din bricolaj nu vor să plătească ei creşterea cursului şi să ţină preţurile jos.
3. Dobânzile la dolar vor creşte, banii vor pleca în SUA, iar acest lucru nu va avantaja România: dobânzile la lei ar putea creşte mai repede, pentru a ţine banii în ţară.
Trump a declarat în campanie că nu-i place politica lui Janet Yellen, preşedintele FED – Banca Centrală Americană – şi că vrea să vadă dolarul mai puternic, iar dobânzile mai sus. Acest lucru va însemna că SUA vor deveni un plasament mai bun, ceea ce ar „aspira” banii din alte zone, inclusiv din România. Trump vrea să injecteze în economia americană 1.000 mld. dolari într-un program de stimulente fiscale, tăieri de taxe şi lucrări de infrastructură, ceea ce va necesita noi resurse financiare, care pot veni numai dacă dobânzile sunt mai mari.
Pentru a ţine valuta în ţară, atât în dolari, cât şi în euro, BNR va susţine creşterea întâi a dobânzilor la lei pe piaţa interbancară, care se află în acest moment la cel mai scăzut nivel din documentele BNR, spre exemplu, indicele ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei, se află la 0,74% pe an. Creşterea dobânzilor va fi susţinută şi de creşterea inflaţiei, preţurile pierzându-şi suflul după scăderea de TVA. Dacă vor creşte preţurile la importurile din China sau din Europa, vom vedea o inflaţie spre 2-3% pe an, de la deflaţia de acum, minus 0,4% în octombrie.
4. Preţul barilului va creşte, ceea ce va mări pe lanţ preţurile la benzină şi motorină de la Bucureşti.
Întotdeauna republicanii şi-au susţinut companiile petroliere, care în acest moment au nevoie de un preţ al barilului mai ridicat pentru a relua investiţiile şi a crea noi joburi. De asemenea şi companiile americane de gaze de şist au nevoie de preţuri mai mari pentru a continua operaţiunile. Istoric, când dolarul a crescut, şi preţul petrolului a crescut. Creşterea barilului va însemna preţuri mai mari la pompă la Bucureşti, ceea ce va lua bani din buzunarele companiilor şi ale consumatorilor, dar va aduce mai mulţi bani la buget. Un preţ mai mare la benzină şi motorină va însemna şi preţuri mai mari ale produselor, deci o susţinere a inflaţiei.
5. Creşterea preţurilor la oţel, cărbune sau alte materii prime va însemna un preţ pentru construcţii mai ridicat.
Trump a declarat că va impune taxe vamale importurilor de oţel din China pentru a proteja oţelăriile americane, decimate de criză şi de chinezi. Muncitorii americani albi l-au votat pe Trump pentru că le-a promis că va revigora industria grea, care a pierdut milioane de locuri de muncă în favoarea chinezilor în ultimii 20 de ani. Creşterea preţului la oţel sau cărbune va însemna preţuri mai mari în construcţii în întreaga lume, având în vedere că preţurile curente sunt stabilite având ca reper preţurile internaţionale. Pe cale de consecinţă şi construcţiile din România s-ar putea scumpi, pentru că dezvoltatorii vor fi nevoiţi să plătească un preţ mai mare pentru fier, ciment sau barele de oţel. Însă preţuri mai mari ar putea să însemne activitate mai intensă la Sidex, la Galaţi, la Roman sau la companiile de ciment.
6. Un plan pentru creşterea investiţiilor şi a joburilor din economia americană ar putea să însemne investiţii mai scăzute în alte părţi ale lumii, inclusiv în România.
Din cauza salariilor mai reduse pe o competenţă similară, multe companii americane au investit în afara ţării lor, inclusiv în România. Să ne amintim miile de angajaţi pe care îi au Oracle, IBM, Microsoft, Amazon la Bucureşti sau în Iaşi.
Cu toate că România nu este vizată direct de Trump pentru joburile pierdute în America, ci China, o retorică de a ţine investiţiile în America şi de a crea noi joburi acolo va însemna proiecte şi joburi mai puţine în România, chiar dacă investiţiile de aici nici nu se văd într-un bilanţ al unui gigant american.
7. Protejarea pieţei interne din America prin taxe va însemna exporturi către americani mai reduse, ceea ce indirect va afecta într-un fel sau altul România.
Chiar dacă exporturile cu americanii sunt reduse, multe componente care se fac în România sunt expediate în Europa, unde se face produsul final, care apoi este exportat pe piaţa americană. Dacă vor încetini relaţiile comerciale, şi comenzile către piaţa românească vor scădea. România nu face produse de neînlocuit, fără de care americanii şi europenii nu pot să trăiască.
Trump le-a promis americanilor că va face „America din nou puternică”, dar acest lucru înseamnă, în primul rând, mai multe investiţii, lucrări de infrastructură şi joburi în SUA, nu în altă parte. Americanii au nevoie de un dolar mai puternic, dar şi de mai mulţi bani pentru a susţine acest plan economic, ceea ce înseamnă că au nevoie de toate resursele disponibile în America, nu în altă parte.
Pentru a păstra profitabilitatea şi a face investiţii, americanii au nevoie şi de preţuri mai mari, ceea ce vor livra altora.
Pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă, probabil că americanii vor face ceea ce au făcut canadienii la începutul anilor ’90, vor deschide piaţa pentru specialişti şi pentru cei cu studii superioare. Oricând un inginer de la Lufkin Ploieşti (acum parte a gigantului General Electric) poate fi recrutat pentru un job în SUA în domeniul echipamentelor petroliere, dacă vor reporni investiţiile acolo.
Să nu fim surprinşi dacă Trump va tăia 0,5 – 1 % din creşterea economică din România în următorii ani.
Republicanii ne-au scăpat de comunism, ne-au băgat în NATO şi în UE, dar nu ne-au “protejat” şi din punct de vedere economic.
