• Leu / EUR4.7600
  • Leu / GBP5.5029
  • Leu / USD4.2821
Opinii

Într-o ţară care oficial şi-a stabilit ca obiectiv să adere la euro, Raiffeisen Bank a luat decizia să nu mai atragă depozite în euro de la populaţia României. O decizie singulară, sau vor urma şi alte bănci acest trend?

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Într-o ţară care oficial şi-a stabilit ca obiectiv să adere la euro, Raiffeisen Bank a luat decizia să nu mai atragă depozite în euro de la populaţia României. O decizie singulară, sau vor urma şi alte bănci acest trend?

Autor: Cristian Hostiuc

6 oct 2019 32442

Raiffeisen Bank, a cincea bancă din România, a luat decizia de a nu mai atrage depozite în euro de la populaţie, motivaţia oficială fiind că toate creditele acordate populaţiei sunt exclusiv în lei, ceci nu mai are sens să ofere depozite în euro.

La depozitele în lei Raiffeisen nu mai oferă depozite pe o lună sau trei luni, ci numai pe 6, 12, 24 sau 36 de luni.

La 12 luni dobânda fixă oferită este de 2,5% dacă banii vin prin agenţii, sau de 2,75% facă banii vin prin online. Pentru a primi aceste dobânzi, care sunt mai mari cu 0,25% faţă de dobânda standard, clienţii trebuie să-şi încaseze salariul sau pensia prin Raiffeisen.

Raiffeisen ştie foarte bine că populaţia din România este conservatoare, îşi schimbă foarte greu banca, iar o asemenea decizie de a nu mai oferi depozite în euro nu va avea un impact semnificativ, prin plecarea resurselor financiare.

Raiffeisen, o bancă austriacă, a intrat în România la finalul anilor ’90 şi a cumpărat la începutul anilor 2000 Banca Agricolă, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri bancare din România, ceea ce i-a permis să atragă o bună parte din economiile populaţiei.

La finalul lui 2018, depozitele atrase de la clienţi, populaţie şi companii, în lei şi valută, au fost de 33 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor au fost de numai 26 de miliarde de lei, rezultând un raport subunitar de 0,79% dintre credite şi depozite, ceea ce arată o poziţie extrem de solidă ca siguranţă a economisirilor, dar care, câteodată, mănâncă mai mult din profitabilitate.

Chiar şi în aceste condiţii, cu un raport subunitar dintre credite şi depozite, Raiffeisen a avut în 2018 cel mai bun an din istorie pe piaţa românească, cu un profit de 192 milioane de euro, în creştere cu 72% şi cu o marjă a rentabilităţii capitalului de 26%, faţă de 16% în anul anterior.

Raportul dintre cost şi venit a fost în 2018 de 52%, faţă de 60% în anul 2017.

În acest moment, aproape toate băncile din România au lichiditate în exces, adică economisirile populaţiei şi ale companiilor sunt mai mari decât creditele acordate, raportul pe sistem fiind de 77%.

Dincolo de excesul de lichiditate, băncile din România bazându-se în acest moment pe resursele atrase de la populaţie pentru a acorda credite şi aproape deloc pe liniile de finanţare din exterior, decizia Raiffeisen vine şi în contextul în care, în primul semestru, ritmul de creştere al depozitelor în euro este aproape dublu faţă de ritmul de creştere a depozitelor în lei, adică 13% versus 7%.

Populaţia şi companiile au reînceput să economisească mai mult în valută o dată cu creşterea inflaţiei din ultimii doi ani, când rata inflaţiei a crescut de la sub 1% la chiar 5%, cu menţinerea dobânzilor la lei la acelaşi nivel, cu mult sub rata de inflaţie, dar şi a temerilor legate de posibila creştere a cursului leu euro.

De la începutul anului, cursul leu euro a crescut cu aproape 2%, ceea ce înseamnă aproape cât dobânda la un depozit bancar în lei.

Piaţa bancară şi financiară românească nu este foarte dezvoltată, iar oferta de economisire este destul de limitată.

Dacă nu vrei să mergi la bursă sau la fondurile mutuale şi vrei să te fereşti de inflaţie sau de o posibiliă creştere a cursului, singura alternativă rămâne schimbarea leilor în euro şi plasarea acestora la bancă sau ţinerea sub saltea.

Dar Raiffeisen nu mai constituie acum depozite în euro pentru populaţie.

În condiţiile actuale macro, cu un buget al statului care este la limită, cu un deficit comercial şi de cont curent în creştere - peste anul 2008, înaintea precedentei crize -, schimbarea leilor în euro pare o alternativă mai sigură, de protecţie.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că nu vrea o creştere a cursului leu/euro, dar nicio apreciere a lui.

Guvernatorul susţine că ajustarea dezechilibrelor macro trebuie să fie făcute pe partea fiscală, dar cine să o facă având în vedere că actualul guvern PSD este la un pas de demitere iar viitorul guvern PNL are ca mandat să-i asigure preşedintelui Klaus Iohannis încă un mandat la Cotroceni, şi mai puţin să taie în carne vie.

Aşa că, indiferent dacă vrea BNR sau nu, cursul tot va ajunge să facă anumite corecţii, aşa cum s-a întâmplat la începutul lui 2009.

O bancă, indiferent de numele ei, ia decizii pentru interesul ei propriu, pentru că nu are ca scop să-şi protejeze clienţii.

Nu este treaba ei cum se protejează clienţii de inflaţie sau de o creştere a cursului leu/euro, aşa cum nu a fost treaba ei ce s-a întâmplat cu clienţii atunci când creditele în franci elveţieni au sărit în aer din cauza creşterii cursului.

Prin faptul că nu mai oferă depozite în euro populaţiei, Raiffeisen Bank se protejează pe ea, îşi protejează bilanţul ei bancar.

Marjele la creditele în lei versus depozitele în lei sunt de patru cinci ori mai mari decât marjele obţinute la euro.

În 2012, BCR, atunci cea mai mare bancă din România, a luat decizia de a nu mai acorda populaţiei credite în euro, o decizie care la vremea respectivă părea sinucigaşă.

Plus că BCR a venit şi cu dobânzi fixe pentru creditele de consum sau imobiliare acordate în lei persoanelor fizice.

În 2012 dobânzile la creditele în lei depăşeau 8-10%, cu mult peste dobânzile la creditele în euro, având în vedere că indicatorul de referinţă EURIBOR intrase sub o dobândă de 0%.

Decizia BCR a anticipat însă un trend descendent de scădere a dobânzilor la lei şi în România, pe fondul transformărilor seismice de pe piaţa financiară europeană.

ROBOR a coborât de la peste 6% la sub 1% în câţiva ani, ajungând la un minim de 0,67%.

Această scădere a dobânzilor la lei a adus BCR o creştere exponenţială a creditelor de consum şi ipotecare, fiind banca din România care a câştigat cel mai mult din această scădere a dobânzilor la lei.

După BCR, şi alte bănci au început să renunţe la acordarea de credite în euro populaţiei, mergând numai pe lei.

Acum, întrebarea este dacă decizia Raiffeisen Bank de a nu mai oferi depozite în euro va fi urmată şi de celelalte bănci mari?

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7600
Diferență: 0,1052
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2821
Diferență: 0,2388
Ieri: 4.2726
Azi: 5.5029
Diferență: -0,4505
Ieri: 5.5266
Azi: 4.3275
Diferență: 0,6349
Ieri: 4.3205