• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Opinii

Isărescu a greşit când a scăzut dobânzile la lei şi a dat stabilitate cursului într-o ţară plină de importuri. Cu toţii v-aţi cumpărat Q7, X5, 4x4, vă duceţi în vacanţă în Dubai, Maldive sau Republica Dominicană şi v-aţi luat case la finanţările cele mai mici

Opinie Cristian Hostiuc, Director editorial ZF

Isărescu a greşit când a scăzut dobânzile la lei şi a dat stabilitate cursului într-o ţară plină de importuri. Cu toţii v-aţi cumpărat Q7, X5, 4x4, vă duceţi în vacanţă în Dubai, Maldive sau Republica Dominicană şi v-aţi luat case la finanţările cele mai mici

Autor: Cristian Hostiuc

10 feb 2019 15123

În ianuarie 2019 a fost o agitaţie mai mare pe piaţa valutară: în trei săptămâni, cursul leu/euro a urcat cu 2,16%, pe 25 ianuarie, înregistrându-se maximul istoric de 4,7659 lei pentru un euro.

De la acest nivel piaţa s-a mai liniştit, cursul coborând vineri, 8 februarie, la 4,7445 lei/euro, o creştere de 1,7% de la începutul anului. Creşterea este mare, având în vedere că anul trecut cursul a crescut cu numai 0,09%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a recunoscut că a fost ceva tensiune pe piaţa valutară, după ce o bancă mare a dat un ordin: Vindeţi România!

“Nu am avut momente uşoare, recunosc. Nu pot să neg că nu am intervenit, pentru că este prea evident”, a spus guvernatorul.

El nu a  precizat cât a costat intervenţia BNR, dar dealerii vorbesc de 1 miliard de euro.

Deci 1 miliard de euro pentru a controla o creştere a cursului de 2%.

În cazul unei inflaţii cum este în România, de peste 3% pe an, cu două puncte procentuale peste zona euro, o uşoară depreciere a leului este normală, a precizat Isărescu.

În 2018, începutul de an a fost de asemenea tensionat, pentru că a dus creşterea dobânzilor la lei de la 2% la peste 3%, adică o creştere de 50%.

Pentur a ţine inflaţia sub control, BNR a majorat dobânda de referinţă de trei ori, de la 1,75% la 2,5%.

Creşterea dobânzilor la lei, creşterea ROBOR de anul trecut şi a cursului leu/euro din acest an au atras numeroase critici.

Isărescu a fost găsit vinovat de către liderii PSD: să ţină cursul, să folosească rezerva valutară, este obligaţia BNR să asigure stabilitatea preţurilor, Isărescu nu vrea ca românii să trăiască bine. Pentru că această creştere a cursului şi a dobânzilor a mărit ratele la bancă pentru milioane de români.

Pe reţelele sociale Isărescu a fost acuzat că este trădător de ţară, că este avocatul băncilor străine şi nu apără deloc poporul român.

Toată lumea şi-a amintit de acum 10 ani, când creşterea francului elveţian şi a euro i-a şocat pe cei care s-au împrumutat în valută.

Când au luat credite, bancherii i-au asigurat pe români că aceste cursuri - a francului elveţian şi euro - vor fi stabile şi că va fi mai bine dacă iau împrumuturi în valută decât în lei.

Dar Isărescu a fost de vină. Pentru că a crescut cursul.

Din 2012, de când a venit PSD la putere, cursul leu euro a crescut cu numai 10%, la o creştere a inflaţiei de numai 12%.

Asta apropos de obligaţia BNR de stabilitate a preţurilor.

ROBOR-ul, indicele de referinţă pentru dobânzile la lei pe piaţa interbancară, a scăzut de la 6-7% la sub 1% în 2016-2017, pentru a ajunge la 3% în acest moment.

Anul trecut inflaţia a fost de 3,27%, cu un maxim de 5,4%.

În Europa, Banca Centrală Europeană a cheltuit (printat bani) 2.600 de miliarde de euro, pentru a încerca să crească inflaţia la 2% pe an şi să aducă o creştere economică de aproape 2%. Se pare că suma cheltuită este insuficientă pentru că acum Europa riscă să intre din nou într-o recesiune economică.

Din 2012 încoace, în România salariul mediu a crescut cu 86% (de la 1.500 de lei net, la 2.800 de lei net), iar salariul minim cu 120% (de la 570 de lei, la 1.263 de lei net).

În euro, această creştere salarială în şase ani este extraordinară, salariul mediu a crescut cu 76%, iar salariul minim cu 110%.

Dacă excludem inflaţia din această perioadă, salariul real a crescut cu 108% la nivelul salariului minim şi cu 74% la nivelul salariului mediu.

Creşterea salariilor de către PSD (salariul minim şi salariile bugetarilor), dar şi de către sectorul privat, scăderea taxelor, creşterea numărului locurilor de muncă de la 4,2 milioane la aproape 5 milioane au dus la această creştere economică din 2012 încoace, cu o medie anuală de 4-5%, fără prea mari dezechilibre macro.

Creşterea puterii de cumpărare, creşterea economică au dus şi la creşterea importurilor, a deficitului balanţei comerciale (exporturi - importuri) şi a deficitului de cont curent (relaţiile economice şi financiare ale României cu străinătatea).

De la importuri de 54 de miliarde de euro în 2012, în anul 2018 am ajuns la importuri de 77-78 miliarde de euro (la 11 luni, importurile erau de 70 de miliarde de euro).

Exporturile au crescut de la 45 de miliarde de euro în 2012 la 65 de miliarde de euro în 2018 (la 11 luni erau de 57 de miliarde de euro).

Din 2012 încoace, România, noi cu toţii, am produs un deficit comercial cumulat de 60 de miliarde de euro.

Deci, cu 60 de miliarde de euro noi am contribuit la creşterea economică din alte state, şi am dat de lucru la alţii.

Aceşti 60 de miliarde de euro nu i-a printat BNR din calculator, ci au fost plătiţi din surplusul de la servicii, din împrumuturi, din fonduri europene – 38 de miliarde de euro.

Ca să facem şi puţin naţionalism economic, ceea ce produc multinaţionalele în România - Renault, Continental, Bosch, Ford, Daimler, Draxlmaier etc. - şi este dus la export, este cheltuit prin importuri de către noi, de către cele mai mari companii antreprenoriale româneşti – Dedeman, Altex sau Fildas (farmaciile Catena). Aceste afaceri româneşti îşi bazează businessul pe importuri.

Cred că Dedeman importă produse din China de 1 miliard de euro pe an, dând de lucru la chinezi.

Cel mai mare exportator companie antreprenorială românească este grupul Aramis din Baia Mare, cu 250 de milioane de euro.

Anul trecut, România a plătit 5 miliarde de euro pe maşini din import, 3 miliarde de euro pe maşini noi şi 2 miliarde de euro pe maşini second hand din import.

Din 3.200 de maşini noi vândute în România în 2018 de către BMW, jumătate erau SUV.

Anul trecut, pe 11 luni, deficitul balanţei din turism a fost de 1 miliard de euro, străinii au lăsat în România 2 miliarde de euro, iar noi, voi aţi plătit în afară 3 miliarde de euro.

Avem cea mai frumoasă ţară din Europa, dar vacanţele, city-breakurile tot le petrecem afară. Cum să ai balanţă excedentară pe turism dacă nu ai drumuri, hoteluri sau servicii?

Din vestul ţării până la mare, cu maşina sau cu trenul, faci peste 10 ore. Mai bine iei avionul, low-costul, şi în 2 ore eşti în Grecia sau Turcia. Ca să nu mai vorbim de 4 ore până la Viena cu trenul.

Liderii PSD, Darius Vâlcov şi Eugen Teodorovici spun că pe ei nu-i interesează taxa bancară, ci ca dobânzile la creditele în lei să scadă la jumătate, aşa cum sunt dobânzile celor de afară.

Cum şi unde să scadă dobânzile la lei dacă Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi de 4-5% ca să cumpere bani de la bănci şi populaţie? Până la cât să scadă dobânzile la credite?

Ministerul Finanţelor este cel mai mare jucător pe piaţa monetară, pentru că are de cumpărat cei mai mulţi lei într-un an, între 50 şi 70 de miliarde de lei, numai ca să acopere deficitul şi să refinanţeze o parte din datoriile ajunse la scadenţă.

Dacă Ministerul Finanţelor, dacă Guvernul nu ar mai face aceste deficite, dobânzile ar putea să scadă, aşa cum au crescut atunci când a crescut inflaţia sau când cererea de lei din partea statului a fost mai mare, iar riscul a crescut.

Isărescu a greşit atunci când a scăzut dobânzile la lei de la 6% la sub 1% şi când a dat această stabilitate a cursului în ultimii şase ani, când creşterea a fost de numai 10%, în ciuda faptului că importurile au sărit în aer.

Isărescu a greşit pentu că v-a dat posibilitatea să vă cumpăraţi X5, Q7 sau 4x4 (uitaţi-vă în parcare atunci când se adună liderii PSD), să vă duceţi în vacanţe în Dubai, Maldive sau Republica Dominicană (nu-mi amintesc ca vreaun lider PSD să-şi fi petrecut vreo vacanţă la Vaslui) sau să vă luaţi case cu credite în lei, la cele mai mici dobânzi!

Da, aici a greşit. 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236