După ce i-a dat cu flit USR-ului, PNL ar vrea acum “refacerea coaliţiei”. Ei, nu chiar acum, ci cândva, după ce guvernul minoritar va fi fost învestit. Care va să zică, USR ar trebui să voteze, în Parlament, guvernul minoritar PNL-UDMR şi, mai apoi, vom vedea. De ce nu refac coaliţia acum, înainte de votul Parlamentului de învestire a guvernului Ciucă? Explică Dan Vîlceanu, ministru al finanţelor, o stea politică în ascensiune: păi este supărat dl Cîţu. Bine, n-a spus tocmai aşa, a spus că lucrurile au fost luate prea “personal” şi că, până când nu-şi “depersonalizează” poziţia, USR-ul risipitor nu se poate întoarce, smerit, la taică-su, prin urmare nici taică-su nu va tăia pentru el viţelul cel gras. Dar, până atunci, să voteze guvernul, pentru a-şi arăta buna-credinţă, şi apoi, nu?, nu aduce anul ce aduce ceasul. Bref: Coaliţia nu se reface acum pentru că, altminteri, dl Cîţu ar rămâne cu onoarea nereperată.
Povestea proastă pentru guvernul în pregătire este că premierul desemnat are nevoie de 234 de voturi pentru a fi învestit şi nu le are. I-ar mai trebui încă vreo 50-60 de voturi. Aşadar, este nevoie de voturi care să indice explicit “da” pentru guvern. Nu este nevoie de “nu” aici, nu este nevoie să votezi împotrivă, ci este musai să obţii cele 234 de voturi “pentru”. Aşadar o abţinere – probabil aşa va face USR - este egală aici cu un vot împotrivă.
Este interesant un lucru. PNL refuză refacerea alianţei pentru că USR a depus o moţiune de cenzură. Însă guvernul nu a căzut pe moţiunea USR, ci pe cea a PSD. PNL respinge USR, dar negociază cu PSD susţinerea parlamentară, adică negociază cu partidul care l-a trimis pe supăratul domn Cîţu la plimbare.
PSD i-a făcut dlui Iohannis pohta ce-a pohtit şi a amânat, prin contestaţii, discutarea moţiunii USR, până ce dl Cîţu s-a întronat la PNL. Dar PSD nu este chiar un partid de proşti. Vremea trece repede, iar mai marii PSD ştiu că nu dă bine să se intuiască public că sunt sub papucul lui Klaus Iohannis. Aşa că, o eventuală susţinere a guvernului minoritar, va fi însoţită de condiţii înrobitoare. Deja PSD i-a transmis premierului desemnat o listă de revendicări şi toate cer bani. Bani, bani şi iarăşi bani! De unde bani? În plus, PSD respinge public orice “negociere”, orice ipoteză că ar fi vorba despre un “nou USL”. Nu sunt întrunite condiţiile, noi mergem în sus în sondaje, PNL merge în jos. Nu avem ce negocia în aceste condiţii, spune Vasile Dîncu, PSD.
Bietul domn Ciucă umblă de colo-colo. Hai şi cu PSD, hai şi cu cine s-o nimeri, doar ca să treacă guvernul. Nu susţinem un guvern minoritar, i-a transmis Dacian Cioloş premierului desemnat. Aşa că singura variantă rămâne PSD. Un PSD care va proceda ca în vremea fanariotă. Atâta vreme cât dai peşcheşul şi eşti cu tributul la zi, nu ne pasă ce faci. Dar cum ai călcat pe bec, te-am mazilit.
Probabil că guvernul va trece de vot, dar zilele lui sunt amare. Anul acesta consolidarea fiscală a fost ratată, iar povara a fost transferată în 2022. Or, o consolidare fiscală presupune constrângeri, presupune reduceri de cheltuieli, iar pentru asta este nevoie de o susţinere parlamentară bună pentru că nimeni din opoziţie nu va spijini măsuri de ajusare.
Nimeni nu se gândeşte acum la bugetul pentru 2022, deşi el ar fi trebuit să fie gata. Aşa că nu ştim cum va decide viitorul guvern că va proceda cu finanţele publice. O alianţă PNL-USR-UDMR ar fi avut o majoritate, nu fantastică, dar suficientă pentru a trece, neciopârţite, şi bugetul şi eventualele aşa-numite “măsuri de reformă”.
Nu a fost să fie, pentru că talentaţii domni Iohannis şi Cîţu, care execută la trompetă sonata responsabilităţii, nu au vrut să rămână şi cu clondirul cu trei chile de mastică prima spart şi cu onoarea nereperată.
