Pentru “marea coaliţie” PSD-PNL-UDMR ce se credea indestructibilă, cerul se întunecă şi prevesteşte o furtună teribilă: fără bani şi cu grevele de amploare ce se anunţă, guvernul seamănă cu un crocodil puternic, dar care a fost prins în plasele de oţel ale vânătorilor.
De aproape nouă ani de când este preşedinte, Klaus Iohannis nu s-a confruntat cu aşa ceva: să fii huiduit în faţa porţii tale de mii de profesori, tu, a cărui proiect de suflet s-a numit “România educată”! Ce sfârşit de carieră demn de milă.
Premierul liberal, Nicolae Ciucă, l-a demis pe şeful Vămilor, Bogdan Mihei, şi „a luat act” de demisiile şefului ANAF, Lucian Heiuş, şi a şefului Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Sorin Gal. În vizor este şi şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuţ Mişa. Heiuş, la plecare, a lăsat o listă cu încasările ANAF din care rezultă că diferenţa dintre programarea de încasări şi încasările realizate la cinci luni din an sunt de nouă miliarde de lei (1,8 mld. euro), din care 8,4 mld. lei vin din necolectarea de la direcţia marilor contribuabili condusă de Ionuţ Mişa.
Dacă ne uităm pe execuţia bugetară ianuarie-aprilie, publicată luni de Ministerul Finanţelor, tabloul este şi mai sinistru: deficitul bugetar, în 2023, a ajuns deja, la patru luni, la 27,3 mld. lei (5,5 mld. euro), echivalent a 1,7% din PIB, cu 11 miliarde de lei (2,2 mld. euro) peste aceeaşi perioadă a anului precedent. Doar în anii pandemiei deficitul la patru luni a fost mai mare ca în 2023: 2,5% din PIB în 2020 şi 1,8% din PIB, în 2021. Dar, în 2023, suntem pe creştere economică, în jur de 3% media estimărilor, după creşterea de 4,7% din 2022.
Inflaţia a spart sărbătoarea „rotaţiei guvernamentale” care a fost amânată pentru că PSD nu vrea să înceapă mandatul de premier al şefului lor, Marcel Ciolacu, cu proteste la uşă. Cu o inflaţie de 16% în 2022 şi cu una de 10% în acest an, oamenii şi-au văzut veniturile substanţial reduse. Şi atunci vor bani, măcar pentru compensarea creşterilor de preţuri. Profesorii vor 25% la salarii, în acest an. Pe margine se încălzesc medicii, poliţiştii, sindicatele din CFR.
PSD nu vrea să preia şefia guvernului, în aceste condiţii şi-l lasă pe liberalul Ciucă să-şi rupă gâtul. Doar că ministrul de finanţe este al PSD şi, în bună măsură, răul de acolo vine. Bugetul a câştigat, în 2022, 80 de miliarde de lei în plus faţă de 2021, o bună parte venind din inflaţie. Bucuria de anul trecut se risipeşte însă azi când inflaţia este în scădere, la fel şi creşterea economică. Prin urmare, veniturile încetinesc şi ele, doar un plus de 9,7%, la patru luni (plus 15,6% la cheltuieli), faţă de un plus de 22% la venituri (15,6% la cheltuieli), la patru luni din 2022.
Bugetul pe 2023 a fost însă construit pe o creştere de două cifre faţă de veniturile din 2022, creştere care nu se vede, pentru că economia României, deşi se ţine încă foarte bine, având în vedere situaţia economiei mondiale, încetineşte şi ea. Problema finanţelor ţării e că, în momentul în face faci estimări greşite de venituri, faci estimări greşite de cheltuieli. Iar veniturile sunt probabile, dar cheltuielile angajate sunt obligatorii. Aşa se face că am ajuns la un deficit de 27 mld. lei în doar patru luni din an. Dacă situaţia continua aşa, deficitul bugetar ar putea atinge chiar 6% din PIB în 2023 şi nu de 4,4% din PIB, cum era programat. Mai ales cu atâtea greve la uşă. Or, 2023 trebuia să fie un an al consolidării fiscale, astfel încât deficitul să ajungă la sub 3% din PIB în 2024. Este greu de crezut că aşa va fi şi e din ce în ce mai clar că „coaliţia indestructibilă” nu mai este chiar atât de indestructibilă cum se credea mai acum un an.
