Opinii

Iulian Nedea, co-fondator Simtel: Parcurile Fotovoltaice Distrug Agricultura României? Mit sau realitate?

Opinii primite la redacţie

Iulian Nedea, co-fondator Simtel: Parcurile Fotovoltaice...

Autor: Iulian Nedea

04.02.2025, 16:02 405

Să ne bazăm pe date şi cifre concrete pentru a vedea de ce acest lucru este un mit.

România se află într-un proces accelerat de independenţă şi tranziţie energetică, iar unul dintre pilonii principali ai acestui proces este extinderea capacităţilor fotovoltaice. Se estimează că, până în anul 2030, vor fi instalaţi 5.000 MWp de energie solară pentru a furniza electricitate în reţeaua naţională şi încă 3.000 MWp sau mai mult în proprietatea prosumatorilor, pe clădiri rezidenţiale.

Această evoluţie a generat dezbateri aprinse despre impactul asupra terenurilor agricole. Întrebarea este: sacrificăm agricultura pentru energia regenerabilă?

Ce suprafaţă ocupă parcurile fotovoltaice?

Pentru instalarea celor 5.000 MWp de energie solară, este nevoie de aproximativ 5.000 de hectare de teren sau acoperişuri, având în vedere că 1 MWp ocupă, în medie, 1 hectar. Unde vor fi amplasate aceste proiecte?

► Aproximativ jumătate dintre proiecte sunt fie în stadiu de planificare, fie parţial deja construite pe foste platforme industriale, terenuri contaminate sau pe acoperişurile companiilor.

► Rămân în jur de 2.500 MWh care vor fi (sau au fost) instalaţi la sol, pe terenuri diferite de cele menţionate anterior.

 

O soluţie la care au apelat mulţi dezvoltatori de proiecte este utilizarea terenului arabil. Însă impactul real este infim raportat la suprafaţa agricolă totală a României, iar avantajele economice pentru proprietarii de terenuri sunt semnificative.

România are:

► 12,678 milioane hectare suprafaţă agricolă (53% din suprafaţa României), respectiv:

► 8,211 milioane hectare teren arabil

► 4,073 milioane hectare pajişti şi păşuni

Raportat la terenul arabil al României (8,211 milioane hectare), cele 2.500 de hectare reprezintă 0,03% din total şi acesta de o calitate slabă pentru producţia agricolă. Dacă aceste proiecte ar fi implementate integral pe terenurile degradate, impactul asupra agriculturii ar fi nul.

0,03% din total suprafeţei arabile ca să avem independenţa energetică. Mult sau puţin?

Un aspect esenţial este că România are deja aproximativ 780.000 de hectare de teren arabil afectat de deşertificare, ceea ce înseamnă 156 de ori mai mult decât suprafaţa necesară pentru aceste parcuri fotovoltaice.

Dacă aceste proiecte ar fi implementate integral pe terenurile degradate, impactul asupra agriculturii ar fi nul.

Exemplul concret: unde se construiesc parcurile fotovoltaice?

În loc să ocupe terenuri agricole fertile, multe proiecte sunt dezvoltate pe terenuri degradate, industriale sau contaminate sau pe acoperişuri. De exemplu, Simtel Team are în construcţie 70 MWp în 5 proiecte, toate amplasate pe terenuri fără valoare agricolă:

► 3 proiecte pe platforme industriale părăsite, în zone degradate, CET-uri şi gropi de cenuşă.

► 1 proiect pe un teren contaminat cu petrol, unde au fost sonde petroliere, imposibil de folosit în agricultură.

► 1 proiect pe un teren nisipos, dar şi mlăştinos, care nu poate susţine culturi agricole.

Un proiect fotovoltaic instalat în România produce în medie 1.400 MWh/MW instalat, unul dintre cele mai bune randamente din Europa.

Toată lumea câştigă:

► Proprietarii terenurilor primesc o chirie sigură şi avantajoasă.

► Investitorii creează infrastructură energetică modernă, reducând dependenţa de importuri.

► România avansează spre independenţa energetică şi tranziţia verde.

Este un „sacrificiu” prea mare?

Dacă ne uităm la 0,03% din suprafaţa arabilă utilizată efectiv, putem spune că preţul plătit pentru independenţa energetică este prea mare? Dacă ne-am raporta la întreaga suprafaţă agricolă pentru că o parte dintre proiecte vor fi construite pe terenuri neproductive sau deşertificate, impactul asupra agriculturii ar fi zero.

Agricultură vs. energie: se pierde mai mult sau se câştigă mai mult?

Un argument folosit împotriva parcurilor fotovoltaice este acela că energia solară „fură” teren agricol productiv. Dar realitatea economică este alta:

► Venitul obţinut din agricultură este semnificativ mai mic decât cel generat de producţia de energie electrică.

► Investitorii fotovoltaici plătesc proprietarilor de terenuri între 850 şi 2.500 euro/an pe hectar, sumă care depăşeşte cu mult profitul net anual al unui fermier, mai ales în condiţii de secetă sau preţuri fluctuante la cereale.

► Pentru proprietarii de terenuri, această închiriere este o sursă stabilă de venit, fără riscuri şi fără costuri.

Concluzie: mit sau realitate?

Ideea că parcurile fotovoltaice „distrug” agricultura României este un mit.

► Suprafaţa ocupată este de 0,03% din total suprafeţei arabile, infimă comparativ cu terenul agricol disponibil.

► Mulţi proprietari câştigă mai mult din închirierea terenurilor pentru energie solară decât din agricultură.

► România are un randament excepţional în producţia de energie fotovoltaică, ceea ce face ca această tranziţie să fie extrem de eficientă.

► Dacă proiectele sunt implementate pe terenuri degradate sau deşertificate, impactul asupra agriculturii este nul.

În schimb, beneficiile sunt uriaşe: reducerea importurilor de energie, mai multă independenţă energetică, scăderea emisiilor de carbon şi creşterea securităţii economice a României.

În final, trebuie să privim tranziţia energetică ca pe o oportunitate, nu ca pe o ameninţare. România are toate atuurile pentru a combina dezvoltarea fotovoltaică şi susţinerea agriculturii într-un mod sustenabil.

Vă întreb pe voi: 0,03% din total suprafeţei arabile ca să avem independenţa energetică reprezintă mult sau puţin?

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025