În şedinţa de Guvern de miercuri 19 august, va intra în discuţie un Memorandum care să permită publicarea pe site-ul Ministerului de Finanţe a acordului FATCA (The US Foreign Account Tax Compliance Act). Acesta este un acord de îmbunătăţire a conformării fiscale internaţionale care a fost semnat la Bucureşti pe 28 mai 2015, aprobat în sedinţa de Guvern din 10 iunie 2015 şi înaintat Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă.
FATCA implică un schimb reciproc de informaţii financiare între România şi SUA, prin intermediul autorităţilor fiscale. Scopul acordului constă în prevenirea evaziunii fiscale efectuate de contribuabilii celor două state prin intermediul băncilor din afara ţărilor de rezidenţă. Informaţiile care se vor schimba bilateral sunt: numele, adresa şi numărul de identificare ale contribuabilului, numărul de cont, numele şi numărul de identificare fiscală ale instituţiei financiare din România pentru contribuabilii americani şi instituţiile financiare din SUA pentru contribuabilii români, soldul contului, dobânzile şi dividendele. De exemplu, eu intru sub incidenţa FACTA deoarece am locuit peste 183 de zile în SUA în ultimii 3 ani şi, ca atare, datele despre conturile mele din România sunt transmise Fiscului american. Acest acord acţionează pe principiul transparenţei, însă informaţiile transmise sunt confidenţiale, iar Trezoreria din SUA şi Fiscul român nu le pot folosi decât în scopul combaterii evaziunii fiscale.
Până în prezent, 71 de state au semnat deja acorduri bilaterale de schimb de informaţii financiare cu Fiscul american, 27 dintre ele fiind membre ale Uniunii Europene. Singurul stat membru UE care încă nu a semnat acest acord este Grecia.
Americanii nu sunt singurii preocupaţi de transparenţa financiară. Anul trecut la Berlin, am semnat, ca ministru de finanţe, acordul multilateral pentru schimbul automat de informaţii financiare şi fiscale. Părţile ce vor efectua primul schimb de informaţii în septembrie 2017 sunt: Anguilla, Argentina, Belgia, Insulele Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Columbia, Croaţia, Curaçao, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Insulele Feroe, Finlanda, Franţa, Germania, Gibraltar, Grecia, Guernsey, Ungaria, Islanda, Irlanda, Insula Man, Italia, Insula Jersey, Coreea, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Mauritius, Mexic, Montserrat, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Insulele Seychelles, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Insulele Turks şi Caicos, Regatul Unit al Marii Britanii.
Acordul se va baza pe schimbul următoarelor tipuri de informaţii: date pentru identificarea persoanei, date referitoare la numărul contului, date despre numele şi numărul de identificare ale instituţiei financiare care face raportarea, despre soldul sau valoarea contului şi suma brută a încasărilor din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare.
Obiectivul acordului de la Berlin constă în promovarea transparenţei şi predictibilităţii, astfel încât administraţiile fiscale să aibă o mai bună vizibilitate asupra activelor financiare plasate în străinătate de către contribuabili. Acest acord respectă principiul secretului fiscal.
Acest document va putea intra în vigoare în România în 2017, dacă bineînţeles, ANAF va avea datele financiare necesare schimbului de informaţii între state. Acest lucru s-a realizat prin introducerea articolelor 61 şi 62 în noul Cod de Procedură Fiscală, votat de Parlament pe 24 iunie 2015 şi promulgat de Preşedintele Iohannis pe 20 iulie 2015. În aceste articole, se introduce obligaţia instituţiilor de credit de a furniza infomaţii financiare organismelor fiscale, în anumite cazuri transmiterea de informaţii realizându-se zilnic. A se sublinia că informaţiile financiare trimise la ANAF rămân confidenţiale.
Măsurile de transparenţă financiară şi de schimb de date fiscale şi financiare au efecte pozitive întrucât permit furnizarea de informaţii în timp util privind neachitarea obligaţiilor fiscale, pot ajuta la detectarea cazurilor de evaziune, cresc conformarea voluntară şi susţin procesul de educare fiscală a contribuabililor.
Nu sunt singura care susţine că efectele transparenţei financiare sunt benefice. De aceeaşi părere este şi Financial Times, printr-un articol din 9 august 2015. Conform articolului, noile reguli de transparenţă din cadrul acordului FATCA au declanşat un val de scandaluri de evaziune în SUA. Autorităţile americane au colectat suplimentar 6,5 miliarde de dolari din taxe, dobânzi şi penalităţi. Tot în articol se menţionează că ministrul de finanţe francez se aşteaptă ca impactul semnării acordului de transparenţă financiară să ducă la creşterea veniturilor cu 2 miliarde de euro, comparativ cu cele colectate în 2014. Se mai precizează că programul de divulgare voluntară din Germania a fost folosit de aproape 40.000 de contribuabili în anul 2014, majorând veniturile fiscale cu 1,3 miliarde de euro. Belgia, la rândul său a cunoscut o creştere a veniturilor fiscale cu 1,9 miliarde euro în 2014.
Pe final, e important de reamintit că în toate aceste prevederi (FATCA, Acordul de la Berlin şi articolele 61-62 din noul Cod de Procedură Fiscală), informaţiile transmise sunt confidenţiale. Aceste măsuri de transparenţă fiscală fac parte dintr-un trend internaţional de reducere a marii evaziuni. Trebuie să înţelegem că nu vom identifica marii evazionişti citind în frunzele de ceai! Dacă vrem să ne luptăm cu marea evaziune, trebuie să dăm Fiscului armele necesare să o facă, aşa cum se face în toată lumea!
