Declaratiile din ultima vreme facute de liderii politici demonstreaza ca pragmatismul va fi principiul de baza care va configura structura viitorului guvern de dupa alegerile din 2000.
Daca in 1996, opozitia fata de fortele identificate ca fiind tributare trecutul comunist, in mod deosebit fata de PDSR, a reprezentat principalul liant al formatiunilor care au decis sa conduca tara pentru un nou mandat, in ultimii patru ani, pericolul revenirii la totalitarism pare a se fi estompat.
De atunci, electoratul s-a schimbat, a devenit din ce in ce mai imun la discursurile morale si, in general, la politica.
Dupa cei zece ani ai unei tranzitii ale carei rezultate bune pentru el nu mai are rabdare sa le vada, cetateanul roman pare mult mai inclinat sa aleaga solutiile care i se par ca aduc o rezolvare imediata a problemelor sale zilnice, dincolo de orice diferentieri pe criterii ideologice.
O asemenea abordare nu este, insa, benefica, din punctul de vedere al democratiei si lasa cale libera solutiilor autoritare si radicale.
Totul depinde de modul in care partidele politice vor fi in stare sa inteleaga prioritatile Romaniei - integrarea in
UE si NATO, capitole la care, spre deosebire de majoritatea fostilor colegi din Est, se afla destul de in urma.
PDSR, sigur pe o victorie care ii va conferi rolul de pion principal in viitorul guvern, a inceput deja sa faca cu ochiul catre partide care ar putea sa-i spele imaginea de partid antireformist si antioccidental.
Transant, Adrian Nastase aprecia la sfarsitul saptamanii trecute ca dupa alegerile generale nu se va putea forma o coalitie majoritara care sa izoleze partidul sau decat daca PN?CD, PNL, PD si UDMR se vor alia cu PRM.
Principalii vizati intr-o viitoare formula de guvernare alaturi de partidul lui Ion Iliescu sunt ApR, PNL, dar si UDMR, care a primit nenumarate semnale in ultimul timp de a se alatura viitorului Cabinet dominat de PDSR.
Nici Ion Iliescu nu s-a lasat mai prejos cand a spus ca "dupa profilarea raportului de forte de dupa alegeri", partidul sau "va da prioritate acelor partide de care exista o mai mare apropiere pe plan politic", pentru a putea guverna cu o mai mare usurinta.
Pentru a fi mult mai clar, el spune ca nu este ostil nici unui dialog cu PNL, desi reprezentantii acestui partid trateaza partidul sau "ca pe principalul lor rival" cu toate ca membrii formatiunii sale "fac distinctie intre ei (liberalii n.r.) si PN?CD".
In ce-o priveste, Uniunea Maghiarilor, desi continua sa declare opiniei publice ca PDSR este un partid "anti-minoritar" si "anti-maghiar", nu exclude, insa, din start o revenire in Guvernul viitor.
Sondajele de opinie facute in randul populatiei maghiare arata ca, in proportie covarsitoare, aceasta doreste o continuare a participarii directe a formatiunii lor reprezentative la exercitiul puterii, indiferent de colegii de guvernare.
Iar multi dintre liderii UDMR considera ca trebuie ca formula colaborarii sa primeze asupra confruntarii, prima varianta fiind mult mai avantajoasa pentru minoritatea maghiara. ai, nu in ultimul rand, o asemenea solutie este agreata si de unele cancelarii europene care nu mai doresc un nou focar de conflict, in zona Balcanilor. In aceste conditii, si UDMR ar trebui sa se grabeasca pentru a-si prezenta clar optiunea.
Liderul Marko Bela spunea, de altfel, intr-un interviu aparut la inceputul verii ca exista anumite "grupuri reformiste" in cadrul fostului partid de guvernamant cu care nu este exclusa colaborarea.
Aflata in expectativa in ultima vreme, asteptand decizia Consiliului Reprezentantilor Unionali din 9 septembrie in ce priveste candidatul la Presedintie, si nemultumita atat de dezbinarea fostilor parteneri de coalitie, cat si de rezultatele slabe ale celor patru ani de guvernare, Uniunea trebuie sa se decida.
Va dori ea oare ca, in eventualitatea unui cabinet PDSR sa ramana in postura de victima a posibilelor incalcari ale drepturilor omului, preferand protestul de pe banca opozitiei sau va accepta sa lupte din interior pentru a consolida ceea ce s-a inceput, desi timid, in ultimii patru ani?
O alta necunoscuta ramane viitorul relatiilor ungaro-maghiare - care, in opinia ambelor parti s-au imbunatatit in cei zece ani de la "dezghet"- in conditiile in care UDMR va alege puterea. Reprezentantii Cabinetului Orban cred ca totul depinde de modul in care viitorul Guvern va intelege respectarea drepturilor omului si, in general, a angajamentelor luate fata de organismele europene si euro-atlantice.
O eventuala inasprire a masurilor privind minoritatilor ar putea da peste cap intregul echilibru, si asa construit atat de greu, din flancul estic al Uniunii Europene, iar o viitoare guvernare, de orice culoare ar fi ea, nu poate neglija aceste considerente pur pragmatice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
