ZF marchează astăzi 27 de ani de la lansarea ziarului, ani incredibili în care am văzut pe viu evoluţia businessului din România, cu creşteri spectaculoase, cu prăbuşiri neaşteptate, cu afaceri de miliarde de euro, dar şi cu afaceri de doar câteva sute de mii de lei. Acesta este businessul din România, consemnat prin afacerile tuturor companiilor, care au depăşit acum 500 de miliarde de euro, un nivel cu mult peste aşteptările din 1998.
Când Ziarul Financiar s-a lansat, hainele pe care le aveam erau negre, cel mult gri, în acord cu timpurile de atunci. Aveam doar un costum, pantofii erau din târgurile pline cu produse din Turcia sau China, cămăşile erau uni, PIB-ul era de 30 de miliarde de dolari, iar salariul mediu abia se apropia de 150 de dolari. Apartamentul părinţilor nu depăşea 10.000 de dolari, iar chiria era de 100 de dolari. Dar nu prea aveam datorii, nici noi, nici România.
Acum avem haine noi şi colorate, de brand, avem mai multe perechi de Balenciaga, Nike, Skechers, cel puţin două vacanţe şi trei city breakuri pe an, un salariu mediu de 1.100 de euro şi un PIB de aproape 400 de miliarde de euro.
Dar suntem plini de datorii, şi pentru apartament, şi pentru credite de consum, şi pentru carduri de credit. Ca să nu mai vorbim de România, care este supraîndatorată: 200 de miliarde de euro datorie publică şi 220 de miliarde datorie externă.
În cei 27 de ani, am trăit şi am văzut atât de multe lucruri, cât au văzut alte economii în mult mai multe decenii sau chiar secole. Ziarul Financiar a avut şansa extraordinară de a fi parte a acestei evoluţii pozitive şi mai puţin pozitive a României. Am ajuns la un nivel cu mult peste aşteptările de acum 27 de ani.
Problema este că lumea din jurul nostru a devenit mai complicată, cu schimbări care se petrec în jurul nostru, mai puţin aşteptate: război la graniţă, schimbarea opţiunilor sociale şi politice, alte generaţii, o retorică mai puţin europeană. Schimbările geopolitice din jurul nostru sau cele geosociale din ţară ne-au adus în faţă mai multe întrebări la care căutăm răspunsuri.
Aproape nimeni nu s-a aşteptat la turnura şi volatilitatea politică înregistrată în alegerile din 2024 şi 2025, când TikTok-ul a devenit vârful de lance al spaţiului public.
Însă, în ciuda surprizelor mari cu care s-a confruntat societatea, rezultatul politic final, cel puţin cel de până acum, ne menţine pe drumul european şi euroatlantic, care a adus România în ultimii 25 de ani la cel mai ridicat nivel economic şi de securitate din întreaga sa istorie.
Din păcate, tensiunile politice s-au transferat mult mai mult decât ne-am fi aşteptat în economie şi societate. De la o ţară stabilă din punct de vedere economic şi social, cu un ritm de creştere susţinut care ne-a permis reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană, ne-am trezit că am intrat într-un tunel al tensiunilor politice şi sociale neaşteptate, însoţite de o scădere economică ce ne-a adus, în numai un an, într-o situaţie de stagnare, cu foarte multe întrebări legate de viitor.
Investiţiile private au fost puse pe pauză, asta în varianta cea mai bună. Deficitul bugetar a scăpat de sub control, iar deteriorarea finanţelor publice a pus România pe o „listă roşie” în faţa finanţatorilor, a investitorilor şi a pieţelor financiare.
România se confruntă cu o inflaţie mare, cu dobânzi mari, cu o creştere a taxelor şi impozitelor şi cu o presiune enormă pentru reducerea deficitului bugetar. Ca să nu mai vorbim de scăderea capacităţii României de a atrage noi împrumuturi.
Dar, în ciuda acestor tensiuni, România trebuie să-şi revină, să-şi recapete suflul economic, să recâştige încrederea investitorilor români şi străini, precum şi încrederea românilor, a clasei de business, a antreprenorilor şi a companiilor că acest moment complicat poate fi depăşit.
Modelul economic actual, bazat pe împrumuturi cu dobânzi foarte mari, în special modelul pe care se bazează statul, nu poate fi menţinut la nesfârşit, pentru că deja afectează businessul şi economia. Întrebarea este ce pune guvernul pe masă astfel încât să revină încrederea tuturor în economie şi în societate.
Suntem mult departe de situaţia de acum 27 de ani, când s-a lansat Ziarul Financiar. Nu suntem nici în situaţia de acum 15 ani, când ne-am trezit în faţa unei crize, dar nici nu trebuie să ajungem într-o criză, nici politică, nici economică, nici socială.
Mai mult ca niciodată, avem nevoie de un plan de relansare a investiţiilor, pentru a da un semnal, în primul rând, societăţii româneşti, că lucrurile încep din nou să se mişte.
Pe lângă problemele interne, România este prinsă şi în acest context geopolitic volatil, cu tensiuni între marile blocuri de putere şi cu războiul din Ucraina, care nu pare aproape de final.
În plus, Uniunea Europeană, blocul care ne-a asigurat finanţarea în ultimele trei decenii şi care este în continuare principalul partener comercial, investitor şi finanţator al României prin fondurile UE, se confruntă cu mari semne de întrebare, ajungând acum la mijloc între cele două mari puteri, SUA şi China.
Având în vedere lumea în care trăim, de foarte multe ori credem că nu ni se poate întâmpla nimic, că viaţa de acum poate continua la fel şi în următorii ani. Dar lucrurile se schimbă şi se pot schimba peste noapte. Europa oferă în continuare cel mai bun model social, comparativ cu alte modele, însă modelul său economic pierde viteză şi nu se ştie dacă poate rămâne la fel şi în următoarele decenii.
Pentru a vedea ce ne rezervă viitorul apropiat, pentru a afla încotro se îndreaptă Europa, pentru a înţelege încotro se duce lumea, cel puţin lumea capitalistă în care operăm, Ziarul Financiar l-a invitat la Bucureşti, pentru Gala ZF 2025, pe Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei, în prezent decan al celebrei IE School of Politics and Economics din cadrul IE University din Madrid.
Enrico Letta este şi autorul raportului Much More Than a Market, un document menţionat în cercurile politice şi economice alături de celebrul raport privind competitivitatea Europei al lui Mario Draghi.
Prin accesul pe care îl are la cercurile economice şi politice de top din Europa, dar şi din lume, Enrico Letta poate oferi o perspectivă extinsă asupra evoluţiilor geopolitice mondiale.
Pentru Gala ZF 2025 am pus următoarele întrebări: Europa, lumea occidentală – încotro?, Care sunt marile semne de întrebare privind modelul economic european?, Cât mai poate rezista el în forma actuală, extrem de burgheză?, Cum poate România să-şi regăsească creşterea economică în condiţiile actuale de volatilitate geopolitică şi socială, în lume, dar în special în România?, Cum poate deveni România mai antreprenorială şi mai capitalistă, astfel încât să câştigăm încă câteva decenii de creştere economică şi să nu ajungem într-o stagnare prelungită?
Dacă mai aveţi întrebări pentru Enrico Letta legate de viitorul vostru, al nostru, în condiţiile volatilităţilor geopolitice actuale, le puteţi scrie pe ZF.ro, pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar, la finalul acestui comentariu, sau îmi puteţi scrie pe e-mail, la cristian.hostiuc@zf.ro.
Nu ştiu dacă putem afla toate răspunsurile la întrebările pe care le avem legate de viitorul nostru social, politic şi economic, dar putem să punem temele în discuţie.
