La 100 de zile de guvernare a guvernului Ponta 2, Ministerul Educaţiei nu are organigramă de funcţionare. ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură Dan Şova (PSD) propune mari proiecte în parteneriat public-privat, dar nu are niciun ban pentru garanţiile pe care statul trebuie să le ofere într-un asemenea proiect. Ministrul transporturilor Relu Fenechiu (PNL), care nu mai are nicio atribuţie în derularea proiectelor de autostrăzi (trecute la Şova), zice că discută el cu parteneri străini pentru o autostradă în Moldova, în parteneriat public-privat. Ministrul pentru energie Constantin Niţă (PSD) şi-a făcut bagajele şi a plecat din sediul Ministerului Economiei (postul lui e cuprins în organigrama acestui minister) condus de Varujan Vosganian (PNL), iar preocuparea sa majoră este să susţină Braşovul (pe care îl reprezintă în Parlament) drept capitală de regiune în detrimentul Sibiului (liberalii i-au promis primarului Klaus Johannis că Sibiul va fi capitală de regiune dacă se înscrie în PNL). Iar proiectul regionalizării îl face vicepremierul Liviu Dragnea (PSD). În aceeaşi vreme, mediul de afaceri priveşte siderat şi nu pricepe: cine ia decizii în guvern? Şi ce decizii?
„Nu se simte nimic bun. Pot afirma că mai greu şi mai grav este că nu se întrezăreşte nimic“, spune Gheorghe Ciubotaru, preşedinte CA al Electroalfa, companie care produce echipamente electrice şi dezvoltă proiecte energetice la cheie, cu afaceri de 37 mil. euro în 2012.
Ultima ceartă în coaliţia de guvernare este desemnarea şefilor procurorilor. Ieri, episodul a explodat de-a dreptul, după ce premierul Victor Ponta i-a propus, în calitatea sa de ministru interimar al justiţiei (după plecarea Monei Pivniceru la Curtea Constituţională), pe şefii Parchetului General, DNA şi DIICOT, în înţelegere cu preşedintele Traian Băsescu şi cu încălcarea procedurilor de selecţie convenite anterior să fie urmate. În urma acestei înţelegeri denunţată drept ocultă de PNL, Laura Codruţa Kovesi a fost propusă procuror-şef al DNA, Tiberiu Niţu - procuror general, Bogdan Licu – prim-adjunct al procurorului general, Codruţ Olaru – adjunct al procurorului general, Alina Bica – procuror-şef al DIICOT şi Elena Hosu – adjunct al procurorului-şef al DIICOT. Or, propunerile lui Ponta înaintate CSM au fost făcute ieri, în ziua în care PNL stabilea cine ar urma să fie viitorul ministru al jusiţiei (ministrul justiţiei face propunerile pentru şefii procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii dă un aviz, iar preşedintele semnează sau nu decretele de numire în funcţii), ceea ce înseamnă că Ponta le-a luat liberalilor ceea ce ei consideră dreptul lor de a avea vreun cuvânt de spus în aceste numiri. Liberalii au ameninţat că, odată instalat la Justiţie (minister aflat până ieri în curtea PNL în urma înţelegerilor politice), ministrul agreat de ei va retrage propunerilor făcute de premier în calitate de ministru interimar al justiţiei. Liberalii au renunţat însă ieri la Ministerul Justiţiei care a fost asumat de PSD. În plus, Comisia Europeană a contestat propunerile făcute de premier (implicit, deci, înţelegererea Băsescu-Ponta), pentru că nu este respectată procedura standard a unei selecţii pentru şefia parchetelor.
Ce s-a întâmplat ieri este cea mai brutală ciocnire de până acum între PNL şi PSD de când cele două partide guvernează împreună, dar nu este singura. Aşa stând lucrurile, oamenii de afaceri sunt descumpăniţi: „Sigur că nu au trecut decât 100 de zile de guvernare, dar încă nu pare că ne îndreptăm în direcţia bună“, după cum spune Raul Ciurtin, preşedinte şi director general Albalact.
Guvernul a avut ieri pe masa şedinţei săptămânale o problemă gravă: cum să găsească 800 mil. euro (0,57% din PIB) pentru a integra în buget corecţiile financiare stabilite în 2012 de Comisia Europeană pe cele cinci programe operaţionale presuspendate anul trecut. Suma nu a fost cuprinsă în proiectul de buget când el a fost transmis Parlamentului, iar premierul a spus în urmă cu câteva luni că aceste corecţii vor fi plătite din bugetul pe 2014, dar iată că lucrurile nu stau aşa. Corecţiile financiare nu sunt sume definitiv pierdute din banii UE (pot fi redirecţionate în viitor spre alte programe), dar, cum absorbţia fondurilor europene este la pământ, cele 800 mil. euro înseamnă o treime din fondurile structurale totale absorbite de la UE – 2,5 mld. euro (12,8% din totalul de 19,6 mld. euro alocaţi României între 2007-2013) în peste şase ani de la integrarea în Uniune. Dacă sunt daţi înapoi UE 800 mil. euro (sau sunt reţinuţi din sumele ce trebuia luate în acest an, ceea ce este cam acelaşi lucru) mai este rata de absorbţie la această oră de 12,8% din totalul fondurilor cum spune Ministerul Fondurilor Europene, care se laudă cu un avans al absorbţiei de 70% de la venirea la guvernare a USL? Sau doar de 8%? Dacă aceşti bani sunt daţi de la buget, mai are bugetul cele 2,5 mld. euro pe care le-a alocat prin legea bugetului pentru susţinerea proiectelor până ce banii de la Bruxelles vin în ţară? Sau din aceşti 2,5 mld. euro trebuie scăzute 800 mil. euro? Nu avem un răspuns, premierul a dat ieri până la ora 18.00 cinci declaraţii ample despre procurori, iar guvernul două comunicate pe aceeaşi temă. Dar niciun cuvânt despre situaţia mai sus descrisă.
800 mil. euro înseamnă de peste cinci ori mai mult decât efortul bugetar necesar pentru reducerea, de la 24% la 9%, a TVA la pâine estimat de Ministerul Finanţelor la 635 mil. lei (0,1% din PIB). Se mai reduce, în aceste condiţii, TVA la pâine de la 1 iulie, cum au susţinut şi ministrul finanţelor şi premierul?
Acestea sunt întrebările la care guvernul şi premierul ar fi trebuit să răspundă ieri înainte de a oferi spectacolul ireal al târguielilor politice pentru numirile şefilor procurorilor. Iar în cele 100 de zile de la instalare ar fi trebuit să răspundă neliniştii mediului de afaceri: spre ce ne îndreptăm de fapt? Iată spre ce: numirile procurorilor se discută sau sunt decise în şedinţe de partid, în vreme ce economia este în mâna sorţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
