Opinii

Lacrimile de crocodil ale primarului Capitalei: De ce taie Primăria hălci mari din buget şi de ce este obligată, de fapt, să taie 2,5 mld. lei (30% din venituri) din bugetul aprobat de Consiliul general

Opinie Iulian Anghel, editor ZF

Lacrimile de crocodil ale primarului Capitalei: De ce...

Autor: Iulian Anghel

21.06.2019, 16:46 5980

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat la începutul anului un buget al Municipalităţii de 6,7 miliarde de lei (1,4 mld. euro). Un buget uriaş, în creştere cu 60% faţă de execuţia bugetară din 2017, când veniturile au fost de 4,2 mld. lei (900 mil. euro).

Acum, un proiect de rectificare bugetar prevede diminuarea bugetului Municipalităţii cu aproape 700.000 de lei şi toată lumea anunţă dezastrul: nu mai sunt bani, falimentul este la uşă! Dar acesta este doar începutul.

Primăriţa Firea îşi frânge mâinile: e din cauza guvernului (guvernul ei!) care nu ne-a dat bani!!! Nu din cauza ei, care a impus un buget cu 60% mai mare decât precedentul, ştiind bine că nu există minuni şi, nici dacă plouă cu aur, bugetul unui oraş nu poate creşte cu 60% într-un an.

De ce a făcut asta, atunci, dna. Firea?

În 2016, când Gabriela Firea câştiga Bucureştiul, veniturile municipalităţii au fost de 3,5 mld. lei, în scădere cu 2,7% comparativ cu anul precedent. În 2017, ele au fost de 3,9 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de 2016. Anul trecut au fost de 4,2 miliarde de lei, în creştere cu 7% raportat la 2017. Anul acesta, deodată, bugetul votat de consilieri este de 6,7 miliarde de lei, în creştere cu 60% faţă de 2018. 60%!!!

Pe ce s-a bazat dna. Firea (care face bugetul) când a estimat venituri în creştere cu 60%, ştiind bine că va avea venituri de la bugetul central mult mai mici? Estimări pe care acum le reduce cu lacrimi în inima?

Bugetul Municipalităţii Bucureşti s-a bazat constant pe veniturile din impozitul pe salarii şi venit. Până acum doi ani, acest tip de impozit, se făcea, în proporţie de 71,5%, venit la administraţia locală. Pentru oraşele bogate, cu mulţi angajaţi, aceasta a fost şi este încă principala sursă de aport bugetar. Când, în 2018, cota de impozit pe venit de 16% a coborât la 10%, acest lucru însemnat o lovitură puternică pentru administraţia locală şi, mai ales, pentru oraşele bogate, cu mulţi angajaţi, pentru că aceasta însemna, practic, o reducere cu mai bine de o treime a veniturilor lor din cota de 71% din impozitul pe venitul salarial.

Bucureştiul este ceva uşor aparte, cu toate acestea. Reducerea cotelor de impozitare, creşterea salariilor pe cale administrativă - oricât ar fi de criticate de economiştii care nu iubesc comportamentul prociclic al economiei – au provocat o efervescenţă apropiată de cea de dinainte de criză. În 2016, când dna Firea a preluat mandatul de primar general, Bucureştiul avea 924.000 de angajaţi, plătiţi cu un salariu mediu net lunar de 2.931 de lei. În martie anul acesta (ultimele date ale Statisticii) Bucureştiul număra 1.030.000 de angajaţi, plătiţi cu 3.763 de lei mediu net lunar (6.432, brut). Ce avem aici? O creştere cu 100.000 de angajaţi (cât aproape întreg judeţul Bacău, cu 114.000 de angajaţi la 31 martie curent) şi o creştere a salariului mediu cu 38%. Or, toate acestea se reflectă automat în veniturile Municipalităţii. În plus, cota din impozitul pe salarii şi venit transferată autorităţilor locale a crescut de la 71% la 82%. Pentru că există această compensare uşoară - creşterea numărului de angajaţi, creşterea salariilor, creşterea cotei distribuită administraţiei – veniturile Munipalitaţii au crescut cu aproximativ 200 mil. lei, având în vedere că, din cele 500 mil. lei în plus la impozite pe salarii (la o cota de 82% ce se întoarce administraţiei locale), 47,5% merg la Municipalitate şi restul la sectoare. Desigur că acest lucru nu compensează în totalitate pierderea suferită de Municipalitate. Nu ştim exact la cât se ridică, pentru că execuţia bugetară în 2018 indică cifre brute şi nu dă niciun detaliu în privinţa veniturilor defalcate, pe anul trecut. Ştim doar că veniturile din impozitul pe salarii şi venit sunt programate în bugetul pe 2019 la 3,2 mld. lei, faţă de 3,4 mld. lei în 2018 – un minus de 200 mil. lei, aşadar. Acestea au fost în trecut şi încasările reale, în jur de 3 miliarde de lei, adică 60-65% din veniturile Munipalităţii. Brusc, în 2018, veniturile prognozate ale Muncipalităţii au crescut cu 60%, la 6,7 miliarde de lei, cu venituri din impozitul pe salarii de 3,2 mld. lei, adică 48% din totalul veniturilor. A descoperit dna Firea o mină de aur în catacombele Primăriei, de are mai bine de jumătate din venituri în afara impozitului pe venit?

Pai nu! Iar acum trebuie să taie. Nu taie practic din ce i-a luat guvernul, ci din ceea ce nu a avut niciodată, adică diferenţa de la 4,2 mld. lei care a fost maximum de venituri ale Muncipaităţii în toată istori ei, la fantezia de 6,7 miliarde de lei pe care a trecut-o în buget. Bani pe care, pe hârtie, i-a impărţit desigur – ia şi tu Teatru Evreiesc, ia şi tu, ia şi tu. Acuma cică nu i-a dat guvernul! Chiar dacă guvernul nu-i tăia nimic, nu avea cum să ajungă la venituri mai mari de 4,2 miliarde de lei, iar diferenţa până la 6,7 mld. lei tot trebuia tăiată la rectificări.

De ce se întâmplă asta? Pentru că fraierii plătesc îndeobşte blana ursului din pădure. Dacă bugetul ar fi riguros – să zicem o lege care să nu permită administraţiei locale un proiect de buget mai mare decât creşterea economică prognozată -, atunci nu ar mai putea exista chermeze, baluri, pomeni. Pentru că ar fi jenant să spui că nu ai bani pentru spitale pentru că trebuie să organizezi Moşi Crăciuni. Aşa, cu 6,7 mld. lei pe hârtie, eh, e berechet pentru toţi. Iar după ce ai terminat cu chermeza, iar spitalele nu au căldură, strângi din umeri: nu mi-a dat Dragnea că mă urăşte!

Asta-i povestea simplă a primăriţei Firea. Pe care ar trebui să o spună chiar ea. Restul e bagabonţeală politico-financiară.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO