• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Opinii

Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Ce pierderi pentru ţări şi persoane vor aduce schimbările climatice şi ce pot face statele pentru a face faţă acestor modificări structurale

Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Ce pierderi pentru ţări şi persoane vor aduce schimbările climatice şi ce pot face statele pentru a face faţă acestor modificări structurale

Autor: Leonardo Badea

18.08.2021, 18:56 222

Schimbările climatice reprezintă o provocare imensă pentru umanitate de a adopta un nou stil de dezvoltare durabilă, dar şi o mare oportunitate de a modela societatea viitorului către o creştere economică mai echilibrată şi incluzivă. Aceasta este mai mult decât o alegere, este datoria noastră faţă de generaţiile viitoare.

Din păcate, chiar dacă acţionăm prompt şi consistent pentru a reduce emisiile de CO2 şi toate celelalte forme de poluare care sporesc efectele de seră, probabil că nu va fi suficient de rapid pentru a inversa perturbările pe care le-am provocat deja planetei noastre. Acest lucru implică faptul că unele dintre efectele negative asupra mediului probabil nu se vor diminua, ci mai degrabă vor creşte pentru încă mulţi ani, înainte ca eforturile noastră să devină vizibile. Astfel, acestea vor continua să inducă transformări importante în funcţionarea majorităţii economiilor de pe glob.

Chiar dacă suntem deja conştienţi de impactul acestor schimbări asupra rutinei noastre zilnice, nu ne putem imagina decât o mică parte a modificărilor pe termen lung induse în modul nostru de lucru, asupra stilului de viaţă pe care îl avem sau în finanţele familiilor noastre (de la cheltuielile de sănătate la costul alimentelor, al utilităţilor, al călătoriilor şi al timpului liber etc.). Dacă oamenii ar putea înţelege pe deplin costurile financiare uriaşe pe care vor trebui să le suporte individual în viitor (nu foarte îndepărtat) ca rezultat al impactului climatic asupra activităţilor economice generale, probabil că ar înţelege mai bine cât de mic este efortul care ar trebui făcut astăzi pentru a recicla şi pentru a reduce poluarea.

De mulţi ani, economiştii discută despre riscurile schimbărilor climatice la nivel macroeconomic, având în vedere două perspective: riscurile fizice şi riscurile de tranziţie. De asemenea, cel puţin în ultimul deceniu, cercetătorii au arătat că vremea contează pentru rezultate sociale şi economice (Dell şi colab. 2014, Carleton şi Hsiang 2016). Din păcate, majoritatea acestor riscuri au devenit deja realităţi şi nu evenimente probabile. Ne confruntăm în ultimii ani cu pierderi economice uriaşe cauzate de dezastre generate de încălzirea treptată, de inundaţii, de creşterea nivelului mării, de frecvenţa ridicată, severitatea şi corelarea evenimentelor meteorologice extreme. Pierderile sunt fie sub formă de daune aduse proprietăţii, infrastructurii sau culturilor, de acutizare a  unor afecţiuni cronice şi pierderi de vieţi omeneşti, perturbări ale comerţului şi scăderi ale productivităţii, fie de migraţie în masă şi ameninţări la adresa securităţii (Swiss Re Institute, 2021). În acelaşi timp, eforturile de reducere a poluării generate de activităţile economice au sporit costurile pentru întreprinderi şi consumatori şi, în unele cazuri, au făcut ca organizaţii sau produse / activităţi să devină nefezabile, cu un impact negativ asupra locurilor de muncă din acele zone. Presiuni inflaţioniste ar putea apărea în viitor la nivel global sau regional dintr-o scădere a ofertei naţionale şi internaţionale de mărfuri sau din şocuri de productivitate cauzate de evenimente meteorologice (Batten, Sowerbutts şi Tanaka, 2020). Pe baza evoluţiilor actuale, putem anticipa că produsele agricole ar putea deveni (în medie) mai scumpe în viitor, din cauza implicaţiilor negative ale climei asupra productivităţii culturilor şi a creşterii animalelor, dacă nu reuşim să reducem poluarea şi să investim semnificativ în tehnologii mai bune (cu capacitate digitală).

În acelaşi timp, evenimentele meteorologice induse de schimbările climatice pot duce la pierderi financiare mari, avuţie mai mică şi PIB mai mic. Creşterea nivelului şi a temperaturii mării, secetele (şi incendiile asociate), inundaţiile şi furtunile vor  afecta  turismul în zonele care sunt dependente din punct de vedere economic de veniturile din activităţi conexe. Calitatea vieţii în unele centre urbane dense poate avea de suferit, determinând astfel oamenii să se mute în alte zone, cu un impact negativ asupra unor categorii de afaceri şi locuri de muncă din sectorul serviciilor şi sectorul imobiliar din acele zone urbane. Impactul negativ global asupra creşterii economice şi a puterii de cumpărare poate duce la accentuarea suplimentară a inegalităţilor şi a tensiunilor sociale.

Potrivit unui raport publicat de organizaţia caritabilă britanică Oxfam (2021), cele mai bogate şapte ţări din lume ar putea pierde miliarde în fiecare an în următoarele trei decenii ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce impactul asupra ţărilor mai sărace ar putea fi şi mai semnificativ. În acelaşi timp, Banca Mondială (2021) estimează că încă 132 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi duşi la sărăcie extremă până în 2030 din cauza schimbărilor climatice. Provocările asociate schimbărilor climatice se intensifică în ţările cu venituri mici până la medii din cauza sărăciei, a dezvoltării inadecvate şi a dependenţei ridicate de resursele naturale (Rogelj şi colab., 2016).

Efectele schimbărilor climatice asupra oamenilor sunt adesea mai pronunţate în zonele şi în rândul populaţiilor deja vulnerabile. Acesta este motivul pentru care combaterea schimbărilor climatice trebuie însoţită de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili şi pentru a aborda alte provocări globale, cum ar fi sărăcia şi inegalitatea.

Cu toate acestea, există totodată un potenţial semnificativ de a dezvolta proiecte ecologice care vor îmbunătăţi structura şi conţinutul economiilor lumii. Conform principiilor managementului responsabil, obiectivul unei gestionări adecvate a unei afaceri implică faptul că trebuie să răspundem intereselor tuturor părţilor interesate: nu numai ale deţinătorii de capital, ci în egală măsură ale angajaţilor, furnizorilor, clienţilor şi, nu în ultimul rând, ale comunităţii locale.

Există cel puţin şapte direcţii principale de dezvoltare care ar putea ajuta la reducerea impactului activităţilor noastre economice asupra ecosistemului planetei:

  1. Finanţarea pentru proiecte ecologice trebuie să beneficieze de condiţii avantajoase şi de o combinaţie de fonduri publice şi emisiuni private de obligaţiuni sau alte surse neguvernamentale (credit bancar, finanţări ale organizaţiilor internaţionale). Acest lucru nu va fi uşor în condiţiile creşterii peste tot în lume a datoriei publice, dar se poate realiza prin canalizarea programelor de investiţii publice către atingerea  obiective climatice şi către tranziţia la activităţi economice mai puţin poluante.
  2. Infrastructura este dependentă de finanţarea publică ce trebuie să sufere modificări importante, pentru a se adapta la noile cerinţe, deoarece pe lângă necesitatea deja cunoscută de a dezvolta reţelele navale, rutiere, aeriene şi feroviare, anumite vulnerabilităţi au fost evidenţiate de pandemia Covid-19. Trecerea la electrificarea transportului rutier implică, de asemenea, dezvoltarea reţelelor de staţii de alimentare cu energie electrică. Apare şi noţiunea de infrastructură green, având la bază o reţea planificată strategic de zone naturale şi seminaturale, care pot furniza o gamă largă de servicii ecosistemice. iar prin servicii ecosistemice înţelegem beneficii ale societăţii umane- aer curat, apă curată, recreerea într-un mediu sănătos, precum şi o protecţie a comunităţii împotriva inundaţiilor, habitat diversificat şi dezvoltarea spaţiilor verzi.
  3. Industria auto ar trebui să accelereze introducerea pe scară largă a modelelor electrice fezabile şi cu autonomie îndelungată. În acest sens, producătorii din diverse ţări au început să-şi definească ţinte, multe dintre ele situate în viitorul apropiat, orizont 5-10 ani, care stabilesc că se va trece aproape exclusiv la producţia de automobile electrice. Sigur, estimările şi angajamentele, în anumite cazuri, par foarte optimiste. Dar, trebuie să subliniem că aceste lucruri sunt perfect realizabile. Pe de altă parte, guvernele naţionale iau în considerare introducerea anumitor restricţii privind vânzările de automobile diesel şi benzină. Evoluţia tehnologiei arată că în mod cert, viitorul va fi cel al autovehiculelor bazate pe electricitate. Tehnologia mai trebuie însă să evolueze până când acestea vor oferi acelaşi confort şi autonomie precum vehiculele clasice cu motoare bazate pe combustie internă.
  4. Există mai multe noi industrii şi tehnologii curate bazate pe digitalizare a căror dezvoltare trebuie sprijinită. Vorbim deja despre un ecosistem virtual în care sunt dezvoltate noi servicii şi produse. Aceste produse şi servicii trebuie să respecte standarde stricte de securitate şi confidenţialitate. Economia digitală ajută companiile să facă faţă provocărilor în epoca indusă de criza pandemică pentru a crea noi modele de afaceri digitale, adaptate la cerinţele societăţii. Există unele estimări care afirmă că în următorul deceniu 70% din valoarea nou creată în economie va avea la bază modele de afaceri care utilizează platforme digitale. Aceste estimări optimiste trebuie să ţină cont însă că o parte semnificativă numeric din populaţia lumii nu este conectată la internet. Viitorul însă, va trebui să răspundă provocărilor de azi şi să aducă soluţii de pătrundere în era digitală a naţiunilor lumii.
  5. Sistemele naţionale de educaţie şi organizaţiile private implicate în activităţi educaţionale pentru toate categoriile de vârstă şi profesie trebuie să continue să investească în schimbarea mentalităţii colective. Deşi cetăţenii sunt mult mai conştienţi de importanţa protejării mediului şi a menţinerii habitatelor nepoluate, acest proces trebuie accelerat şi, de asemenea, ar trebui susţinut mai intens prin activitatea organismelor internaţionale cu strategii, analize şi propuneri pentru promovarea dezvoltării durabile şi a comportamentului responsabil al indivizilor, al familiilor şi al comunităţilor.
  6. Economia circulară oferă în continuare numeroase oportunităţi pentru dezvoltare durabilă bazată pe noi modele de organizare a activităţilor economice cu un impact negativ minim asupra mediului. Pandemia de coronavirus a catalizat priorităţile globale şi astfel, nu mai putem amâna eforturile de combatere a crizei climatice. Dezvoltarea durabilă se poate realiza prin conceptul de economie circulară, ecologică şi prin unirea partenerilor din lanţul valoric. Într-o lume în care majoritatea produselor aparţin economiei liniare, concepute pentru a fi utilizate şi apoi aruncate ducând la cantităţi enorme de materiale irosite şi la poluare, nevoia de schimbare este obligatorie. Într-o economie circulară, produsele sunt refolosite, cele care nu pot fi reutilizate sunt reciclate prin procese chimice, mecanice sau biologice. Astfel, se obţine reducerea amprentei de carbon, reducerea materiei prime rezultate din combustibil fosil şi folosirea materiilor prime durabile, având la bază alegerile bio. 
  7. Sănătatea populaţiei este influenţată de nivelul schimbărilor climatice, de posibilele răspândiri ale bolilor contagioase, dar şi de siguranţa cetăţenilor ca urmare a intensificării dezastrelor naturale. Prin urmare, asistenţa medicală şi farmaceutică rămâne unul dintre cele mai importante sectoare în care cercetarea şi investiţiile trebuie să continue la un nivel accelerat. Sistemele naţionale de sănătate, precum şi reţelele private ale furnizorilor de servicii medicale, ar trebui să continue să îşi dezvolte serviciile şi să sporească accesibilitatea , atât în ​​ceea ce priveşte proximitatea, cât şi costurile.

În ultimul timp, atât organizaţiile internaţionale, cât şi societatea civilă s-au preocupat de accelerarea adoptării măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.

Unul dintre răspunsurile UE a fost de a aşeza schimbările climatice în fruntea agendei sale politice prin Pactul Verde European publicat în decembrie 2019 de Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Scopul principal al Pactului Verde European este de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta recunoaşte faptul că impactul schimbărilor climatice va deveni imposibil de gestionat dacă noi, ca societate, nu luăm măsuri imediate şi decisive, inclusiv măsuri economice şi planuri regionale de ajutorare, care sunt deja în curs de desfăşurare la nivelul UE .

Lupta pentru conservarea unui mediu sănătos pentru generaţiile viitoare are şi o componentă economică importantă. Dezvoltarea viitoare a tuturor economiilor va depinde de capacitatea de a produce fără a polua, iar bunăstarea societăţii va fi influenţată de abilitatea de a funcţiona într-o manieră prietenoasă cu mediul. Tehnologia nepoluantă şi capacităţile de producţie fără impact asupra mediului vor fi elemente cheie ale competitivităţii pe plan internaţional. Totodată, agricultura ecologică şi rezilientă faţă de noile condiţii climatice va constitui un factor important pentru echilibrul macroeconomic şi pentru menţinerea sănătăţii populaţiei. În condiţiile în care comerţul internaţional va ajunge probabil să fie dominat de bunurile bazate pe tehnologii nepoluante, obţinerea unui echilibru extern (balanţă comercială, cont curent, datorie externă etc.) va depinde foarte mult de dobândirea şi utilizarea acestor tehnologii prin cercetare şi investiţii canalizate. Ţărilor sărace sau în curs de dezvoltare, care în plus au acumulat şi datorii în creştere în ultimii ani, le va fi foarte greu să finanţeze astfel de obiective, dacă nu reuşesc în primul rând să pună în ordine finanţele publice şi să eficientizeze sectorul administraţiei care consumă o parte semnificativă a resurselor bugetare atât de necesare pentru investiţii. Pentru o dezvoltare viitoare robustă şi durabilă este nevoie de o echilibrare cât mai rapidă a bugetelor publice, astfel încât acestea să aibă spaţiul necesar pentru investiţiile atât de importante ce trebuie efectuate. La rândul său, partea privată a economiei are nevoie să adopte cât mai rapid şi autentic obiective privind mediul, guvernanţa şi impactul social, armonizate cu cele privind eficienţa economică la care nu se poate renunţa niciun moment pentru că rămân motorul dezvoltării, inovaţiei, productivităţii, adaptării la noile condiţii şi nevoi. Accentuarea priorităţii obiectivelor ESG( Environmental Social Governance) pe agenda companiilor poate veni doar odată cu conştientizarea importanţei lor de către consumatori, astfel ca ele să fie cerute tot mai mult şi să reprezinte un criteriu în alegerea ofertelor disponibile pe piaţă. Tocmai de aceea, sistemul de educaţie şi de formare trebuie să pună mai mult accent pe conştientizarea populaţiei faţă de aceste priorităţi devenite existenţiale.

Totodată, măsurile publice de stimulare a dezvoltării economice durabile prin încurajarea producţiei, a transportului şi a distribuţiei mai curate de bunuri şi servicii, împreună cu o taxă mai mică pentru companiile care reduc poluarea sunt mai necesare ca niciodată. Ne aflăm într-un moment decisiv în transformarea şi dezvoltarea economiei ca urmare a mai multor factori catalizatori, dintre care criza pandemică este foarte importantă. Nu putem înţelege cu adevărat economia de astăzi dacă nu suntem în măsură să ne imaginăm cum va arăta probabil mâine şi toate acţiunile noastre actuale trebuie să vizeze dezvoltarea lumii de poimâine. Nu este uşor, dar este de o importanţă capitală!

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270