Opinii

Lumea bancilor in noua lume (III)

24.03.2009, 21:58 21
Peste o saptamana, la Londra, marile puteri economice se vor intalni sub sigla "G 20" pentru a privi in adancurile crizei globale. Desigur, vor incerca sa gaseasca o solutie. Premierul britanic vorbea chiar despre o noua ordine mondiala, ce va fi schitata la reuniunea de la Londra. Daca, bineinteles, se va ajunge la un punct de vedere comun. Deocamdata, insa, un singur lucru intruneste toate optiunile: acela ca lumea nu va putea scapa din corsetul actualei crize pana cand nu va fi refacut circuitul banilor; si mai cu seama, pana cand bancile lumii nu vor da drumul la credite. Pana atunci, nici companiile nu vor avea banii necesari pentru a impulsiona afacerile, nici populatia nu va avea cu ce sa plateasca un consum in crestere neincetata. Si, desigur, nici magazinele, statiunile turistice, parcurile de distractii, societatile de servicii, in general, nu vor avea incasari indestulatoare si nu vor plati impozite substantiale.
Nimic insa, dupa aceasta criza, nu va mai fi cum a fost. Dar cum a fost? Scriam intr-un episod precedent ca, in anii 2000-2006, creditele de consum si creditele imobiliare intrasera intr-un proces de-a dreptul exploziv in intreaga lume. Trenul alerga repede si fosta "zona comunista" urcase in tren, chiar daca la clasa a treia. Diferentele erau intr-adevar mari de la tara la tara. Dar conlucrarea intre populatie si institutiile din piata financiara, veriga de baza a marelui transfer de resurse din prezent in viitor si din viitor in prezent, se generalizase.
Candva, John Maynard Keynes, englezul care a revolutionat stiinta economica in anii interbelici, lansase o sintagma ce a facut epoca: inclinatia catre consum. Exprimare de lord. Sintagma lui Keynes a fost preluata in toate tratatele de specialitate. Dar inclinatie (vocatie, atractie, dispozitie pentru consum) nu era tocmai cuvantul potrivit. Pofta - iata cuvantul care s-a dovedit a fi cu adevarat potrivit. Pentru ca reda mult mai fidel gama larga a starilor fizice si psihice legate de consum. De fapt, capitalismul a castigat partida dupa ce a gasit doua chei. Una pentru poarta catre finantarea prin credite a consumului... consumatorilor. Alta pentru poarta pe care a deschis-o catre rationalizarea consumului producatorilor.
Fara pofta de consum, alimentata fara incetare de nevoi vitale, plus nevoi stringente, plus nevoi obisnuite, plus placeri, plus capricii, lumea n-ar avea astazi nimic din ceea ce ii asigura ascensiunea: munca, bani, imaginatie creatoare, performanta, competitie. Si, desigur, n-ar avea nimic din tot ceea ce omenirea a obtinut (si tinde sa obtina) prin combinarea acestor valori. Cu o conditie: sa nu fie intrecuta masura. Latinii aveau insa o vorba: "E o masura-n toate". Merita sa fie luata in seama. In materie de consum cu deosebire. Pentru ca de prea multe ori, in istorie, consumul s-a prefacut din virtute in viciu. Si atunci nu a mai construit. Doar a distrus. Unde era sanatate a adus boala. Unde era bogatie a adus saracie. Excesul - expresie semnificativa a unui comportament viciat - provocand mari necazuri.
Adevarul este ca deschiderea pietelor de bani, proces ce a cunoscut accelerari si amplificari puternice la inceputul secolului al XXI-lea, a dat lumii un sens nou. A devenit astfel posibil, intr-o vreme dominata de tehnologii dintre cele mai sofisticate, sa ia nastere o tehnologie a tehnologiilor, care sa puna banii in miscare intr-o dinamica si in modalitati inca neintalnite. Iata principalul motiv pentru care lumea intreaga si-a indreptat ochii catre bani. Pretutindeni, in turnurile pietei, un nou ceas a inceput sa dea ora exacta: cel monetar. Desigur, integrandu-se in ritmurile noilor realitati ale economiei monetare si ale noii culturi financiare. Saracia, ravasind inca tari si populatii, nu mai avea forta de altadata. Lumea se schimba. Banii se inmulteau. Asa ca devenise tot mai mare, in vremea din urma, grija oamenilor pentru a-si asigura confortul in fiecare etapa a vietii, inclusiv in anii de pensie. Si cum exista o cerinta a aparut si un raspuns. O vasta retea de institutii financiare, care a impanzit planeta, a preluat cu succes o buna parte din aceasta grija. Facand sa circule bani si multiplicand bani prin companii specializate in servicii financiare, dintre cele mai diferite, de la banci, case de ipoteci si de economii la burse si societati de asigurare, doritoare sa se ingrijeasca de bunastarea unei persoane din copilarie pana la sfarsitul vietii. Parintii erau invatati sa-si familiarizeze copiii, inca de mici, cu "misterele" societatilor financiare. Deschizandu-le conturi de economii, asigurandu-le sanatatea, studiile, calatoriile, intrarea in afaceri, zestrea pentru casatorie. Depunerile cu dobanda la banci ipotecare, indeosebi pentru constructii de locuinte, incepand inca din primii ani de viata ai copilului, erau si ele tot mai raspandite. Trecuse vremea cand bancile lucrau numai cu doua tipuri de conturi: un cont curent, din care sa faci plati ori sa scoti bani in orice clipa; si un cont de depozit, din care sa poti retrage bani la date fixe. O mare varietate de conturi, in combinatii atragatoare, facilita transferuri de sume uriase din prezent in viitor, pentru burse, pensii, case, in general pentru asigurarea confortului. Si care, in acelasi timp, trageau fonduri financiare din viitor, tot uriase, pentru a credita in prezent surplusuri de bunastare. Sau pofta curenta de bunastare... Ce s-a intamplat, ce anume a determinat acest urias mecanism global sa-si incetineasca dintr-o data inaintarea?

Continuare miercurea viitoarea

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO