Opinii

Marcel Vulpoi, General Manager Vulpoi & Toader Management: Operaţiunea ,,Demetra’’ sau vânătoarea de fantome. Cum poate statul să diminueze evaziunea fiscală la fructe şI legume evaluată la 2 mld. euro

OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

Marcel Vulpoi, General Manager Vulpoi & Toader...

Autor: Marcel Vulpoi

23.05.2019, 14:03 2034

Percepută ca o luptă împotriva evaziunii ,,şcoală’’, controlul şi analiza acestui flagel în sectorul fructelor şi legumelor, de la achiziţiile intracomunitare sau importuri şi până la vânzarea în hipermarketuri, pieţe organizate sau simple tarabe, ar putea lejer constitui material de studiu pentru cursanţii facultăţilor cu profil economic şi nu numai. În acest domeniu de consum zilnic, putem spune că evaziunea este ,,la ea acasă’’, îmbrăcând aproape toate formele clasice . De la tone de mărfuri introduse pe piaţa fără documente legale şi până la sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate , evaziunea îmbracă uneori şi forme noi, încă neelucidate.

Este motivul pentru care ANAF, prin Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală a declanşat operaţiunea ,,Demetra’’, ,,botezată’’ după numele zeiţei agriculturii în mitologia greacă, încercând să investigheze întreg circuitul de comercializare a legumelor şi fructelor, axându-se în principal pe verificarea respectării legislaţiei fiscale cu ocazia achiziţiilor intracomunitare şi importurilor, legalitatea documentelor de provenienţă şi de însoţire a bunurilor, completarea corectă a facturilor, verificarea bonurilor fiscale şi a chitanţelor, modul de întocmire şi depunere a declaraţiilor fiscale.

Nu înteleg însă, asocierea denumirii acestei operaţiuni cu zeiţa Demetra. Sa fie oare obiectivul declarat de ANAF, ca prin această acţiune să protejeze producţia internă de legume si fructe, sector in declin continuu in pofida potenţialului uriaş de care dispune din punct de vedere al calităţii solului si climei favorabile?!

Reamintim faptul că A.N.A.F. a mai desfaşurat operaţiuni apelând la nume de zeităţi din mitologia greaca, cum ar fi operaţiunea,, Cronos’’ (,,munca la negru’’) sau ,,Hermes’’ (operaţiune ce viza importurile pe firme fantomă). 

Importante resurse materiale şi umane sunt angrenate în această vastă operaţiune care încearcă să elimine eternele suspiciuni legate de sectorul care prejudiciază cel mai grav bugetul de stat.

Principalele scheme utilizate de evazionişti pentru a ,,fenta’’ legea

Având ca scop final sustragerea unor persoane fizice sau juridice de la plata impozitelor sau taxelor, evaziunea în sectorul de legume şi fructe presupune utilizarea unor tehnici şi sarcini bine înrădăcinate, care angrenează o serie de firme pe întreg lanţul de achiziţie – comercializare, rolul de producere a evaziunii jucându-l în special firme aşa –zise  ,,fantomă’’.

Marea majoritate a firmelor fantomă, adică a acelor firme fictive, greu sau imposibil de identificat, utilizate pentru disimularea unor operaţiuni economice şi implicit pentru reducerea sau neplata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, apar înregistrate la O.R.C. pe numele unor persoane de la periferia societăţii, fără pregătire sau bază materială,  deşi în spatele acestora se află adevăraţi specialişti în fraudă fiscală, mulţi dintre ei fiind cetăţeni străini care nu pot fi văzuţi niciodată.

De luat în seamă pentru identificarea firmelor fantomă sunt câteva indicii, cum ar fi faptul că nu nu sunt înscrise în registrele oficiale de publicitate, apar cu situaţiile financiare nedepuse, multe au sediul în acelaşi apartament de bloc fără a avea asociaţi/acţionari comuni, sunt inactive fiscal, apar cu litigii în dosare comerciale sau penale sau nu doresc ca datele lor de contact să fie disponibile publicului.

Potrivit Legii evaziunii fiscale, constituie infracţiuni de evaziune fiscală următoarele:

  • ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  • omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  • evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
  • alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  • executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  • sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

Pornind de la aceste fapte de natură penală, inspectorii antifraudă vor controla achiziţiile intracomunitare şi importurile, transporturile care vizează punctele de trecere a frontierei şi reţelele de vânzare en-gros şi en-detail ale acestor produse.

În repetate rânduri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a înaintat Ministerului Finanţelor Publice (MFP) propunerea ca procedura simplificată a TVA (taxarea inversă) să fie aplicată mai multor produse, inclusiv legumelor şi fructelor, pentru a reduce evaziunea fiscală din aceste sectoare de activitate.

Nu s-a reuşit acest lucru, astfel că asistăm zilnic la informaţii privind cazuri terifiante de evaziune. Anul trecut în România au fost importate oficial 200.000 de tone de legume şi 350.000 de tone de fructe, evaziunea fiscală fiind estimată la aproape 2 miliarde de euro.

Numai la un depozit de legume şi fructe de lângă Capitală, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române au descoperit prejudicii pentru bugetul statului de aproape 9 milioane de lei, reţeaua de evazionişti fiind formată din cetăţeni turci şi români. Membrii grupării ar fi creat un sistem prin care societăţi comerciale controlate şi administrate în fapt de acestea, dar şi societăţi ce aparţineau altor persoane, s-ar fi sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv de la plata T.V.A. şi a impozitului pe profit.Practic, „patronii” evidenţiau în contabilitate şi în documentele legale - deconturile de T.V.A. şi declaraţiile privind obligaţiile de plată către bugetul de stat - operaţiuni nereale şi cheltuieli fictive, în baza unor relaţii cu societăţi controlate în fapt tot de ei.

Zilnic, numai pe la Giurgiu intră sute de camioane ce alimentează depozitele uriaşe de gros, care comandă marfă prin intermediul unor firme fantomă.

Firma fantomă este cea care cumpără la preţuri mici legumele şi fructele de la extern, în schimb le livrează depozitelor din România la preţuri exorbitante, înregistrând astfel profituri uriaşe. Pentru respectivele tranzacţii ar trebui să plătească TVA şi impozit pe profit către stat, numai că odată ce şi-au îndeplinit scopul, intră în procedura simplificată de insolvenţă, nedetinând bunuri care pot fi executate silit sau sunt vândute unor persoane fără posibilităţi materiale cărora li se oferă sume modice de bani şi care ulterior sunt de negăsit.

Caracatiţa evaziunii este dublată de şpăgile pentru obţinerea uni spaţiu de vânzare în piaţă şi de cele percepute de anumiţi funcţionari ai statului, astfel că la multe produse, de la vamă până la tarabă, preţul ajunge să crească exponenţial.

Câştigă importatorii şi intermediarii, pierde statul şi consumatorii finali. Peste noapte apar firme care aduc marfă de peste graniţă şi dispar în câteva zile, lăsând în urmă pagube de milioane de euro. Cu toate că autorităţile ştiu prea bine cum funcţionează sistemul de fraudare, se declară neputincioase în faţa acestui fenomen impresionant.

Din calcule efectuate de specialişti din cadrul autorităţilor statului, reiese faptul că pe sectorul de legume şi fructe de import evaziunea fiscală ajunge undeva la 80%, iar majoritatea celor care vând în pieţe nu sunt producători agricoli.

Limitele şi riscurile care decurg din această operaţiune demarată de ANAF sunt legate de posibila deteriorare a mărfurilor care urmează să fie controlate, întrucât inspectorii fiscali nu pot face faţă unui volum atât de mare de bunuri. De asemenea, procedura de inventariere prin cântărire sau numărare este destul de greoaie, întârziind astfel transportul la destinaţie a respectivelor produse care provin inclusiv din spaţiul european de liberă circulaţie a mărfurilor şi care sunt stocate în camioanele sigilate de ANAF în vederea controlului.

Aşteptările consumatorilor de la această operaţiune

În primul rând, sunt aşteptări legate de preţul legumelor şi fructelor, care trebuie să se diminueze prin impunerea unei discipline financiare şi fiscale menite să conducă la rămânerea pe piaţă numai a firmelor serioase, cu un comportament adecvat.

Suntem sceptici în privinţa realizării acestui obiectiv, consumatorii având aşteptări mari şi în anul 2016 când deşi cota de TVA în acest sector a fost redusă semnificativ (de la 24% la 9%), preţurile nu au scăzut.

În al doilea rând sunt aşteptări legate de calitatea legumelor şi fructelor care vin din import, cunoscut fiind faptul că şi comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au început a doua etapă a campaniei naţionale de verificare a modului în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia consumatorilor la comercializarea legumelor şi fructelor proaspete în marile lanţuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros.

Într-o ţară cu un consum enorm de legume şi fructe, în care mai puţin de un sfert este asigurat de producători autohtoni ce se zbat în sărăcie, în timp ce importatorii şi intermediarii îşi construiesc adevărate imperii financiare, aceste lucruri vitale pentru o populaţie care se doreşte a fi sănătoasă, trebuie să dea serios de gândit autorităţilor.

    Având în vedere realităţile îngrijorătoare din domeniul importului şi comercializării fructelor şi legumelor, este necesar elaborarea unui tratament unitar din punct de vedere contabil si fiscal, prezentarea în detaliu a tuturor documentelor care intervin pe lanţul achiziţie intracomunitara/import-comercializare, a modului de evidenţiere in actele contabile a tuturor operaţiunilor, precum si a declaraţiilor fiscale care trebuie depuse, astfel încât să evitaţi intrarea în zona de risc care determină declanşarea inspecţiilor fiscale.

Şi acum , vă rog să-mi permiteţi o întrebare de final : dacă am fi fost în stare să producem noi integral ceea ce avem nevoie să consumăm (că suprafeţe de teren şi resurse umane avem suficiente…) şi dacă o parte dintre autorităţi nu şi-ar mai pierde timpul cu aşa zisa evaziune a mărarului sau pătrunjelului vândut de ţărani la piaţă şi s-ar ocupa de cazurile cu adevărat grave, operaţiunea ,,Demetra’’ ar mai fi avut obiect?! 

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO