Obisnuiti cu masurile facute pe genunchi, analistii de serviciu independenti au iesit la atac. Masura nu este buna, nu aduce nimic, nu are nimic, este discriminatorie, nu mai exista nicaieri in lume asa ceva, masura comunista socialista, nu influenteaza nimic, este zero. Este liberala sau socialista, ca si cum masurile de politici publice sunt rosii, galbene sau portocalii.
Tot ce a fost gandit impreuna cu echipa liberala condusa de domnul viceprim ministru Chitoiu la conturarea programului de guvernare va fi respectat pana in 2016. Deja pana la sfarsitul lui 2014 se vor fi implementat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, reducerea TVA la paine si alte produse de stricta necesitate, scutirea de impozit pe profitul reinvestit cu posibilitatea deducerii fiscale a amortizarii, scheme de ajutor de stat pentru investitii si creare de locuri de munca, TVA la incasare optionala, scheme de ajutor de stat si scheme de minimis pentru IMM uri astfel incat se respecta 0,4% din PIB de la stat pentru stimularea IMM, facilitati acordate parcurilor industriale s.a.m.d La sfarsitul lui 2016 tot programul macroeconomic va fi respectat, inclusiv reducerea TVA. Sinteza social liberala functioneaza, cand esti la guvernare masurile tin de oportunitate nu de partizanat.
Nu se poate colora o masura sau alta in functie de jocul politic. Nu, masura de injumatatire a ratelor la credite se bazeaza pe niste ipoteze simple. Prima, a scris si ZF ieri, rata de neperformanta la creditele contractate de cei cu venituri sub 700 Ron este de 25% la consum si 15% la ipotecare, de exemplu. A doua, gradul de indatorare specific celor cu venituri mici pe gospodarie a devenit ingirjorator. Practic din salariile primite de cei cu venituri mici platile catre banca reprezinta peste 70%. La cei cu salarii foarte mici raportul este chiar supraunitar.
Toti invatam toata viata. Intotdeauna trebuie sa ne uitam mai in amanunt. Va propun sa citim impreuna rezultatele principalelor rapoarte macroeconomice la nivel global. In aprilie 2012, Raportul Fondului Monetar International World Economic Outlook – Growth resuming, dangers remain, Capitolul 3: Dealing with household debt, publicat aici http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/01/pdf/text.pdf. Sa parcurgem acest raport pentru a intelege o parte din fundamentele ideii promovate de Primul Ministru Victor Ponta.
A doua explicatie pentru fundamentarea masurii o regasim in studiul prezentat de specialistii BNR (in care cred nu gresim daca spunem ca putem avea incredere mare) in noiembrie 2013, Evaluarea dimensiunii multiplicatorilor fiscali folosind vectori autoregresivi structurali de citit aici http://www.bnro.ro/Colocvii-de-politica-monetara---editia-a-VI-a,-Bucuresti,-12-noiembrie-2013-10094.aspx.
Marirea venitului disponibil prin reducerea poverii ratelor la credite in cazul de fata, cresterea cheltuielilor cu personalul bugetar altadata au efect important asupra consumului si cresterii economice. Iar reducerea serviciului datoriei populatiei are efecte benefice, de asemenea, verificarea empirica validand aceasta teza.
O analiza pertinenta privind eficienta masurilor implementate in diverse tari europene in sprijinul debitorilor poate fi citita aici Liu, Y. şi Rosenberg, C., Dealing with private debt distress in the wake of the European financial crisis. A review of the economics and legal toolbox, IMF Working paper, Februarie 2013. Islanda a acordat o facilitate fiscala bancilor pe o perioada de doi ani ajutand astfel populatia cu credite bancare prin subventionarea dobanzii. Alte tari au amanat plata dobanzilor pe doi ani si statul a garantat pentru creditori. In majoritatea tarilor europene s-au luat masuri de sprijin pentru cei care aveau credite ipotecare in valuta si se confruntau cu volatilitate ridicate pe cursul de schimb. Despre experienta Letoniei se poate citi in studiul Corporate and Household Debt Distress in Latvia: Strengthening the Incentives for a Market-Based Approach to Debt Resolution, disponibil aici http://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2011/wp1185.pdf iar despre problemele generate de rata ridicata a creditelor neperformante putem citi aici EBCI (2012), European Bank Coordination Initiative, “Report of the Working Group on NPLs in Central, Eastern and Southeastern Europe”, March 2012 https://www.imf.org/external/region/eur/pdf/2012/030112.pdf
Rezultatel sunt clare: masura stimuleaza consumul si cresterea economica, reduce rata creditelor neperformanta, ajuta bancile sa intre cu un „tablou”, inlatureaza „crusta” prin lasarea de lichiditate in economia reala si ajuta populatia cu venituri mici, grav afectata de criza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
