Opinii

Mazars: Transparenţa fiscală devine prioritară – multinaţionalele trebuie să publice rapoartele anuale, atât ale firmelor cu sediul central din UE, cât şi din afara UE, cu cifra de afaceri anuală consolidată

Mazars: Transparenţa fiscală devine prioritară –...
28.11.2022, 15:05 164

România este printre primele ţări din UE care a transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2021/2101 privind raportarea publică pentru fiecare ţară în parte (“raportarea publică CbCR”), începând cu 1 septembrie 2022, prin Ordinul nr. 2048.

Elementul de noutate adus de raportarea publică CbCR, în contrast cu raportarea CbCR aplicabilă în prezent, constă în faptul că informaţiile incluse în raportare nu vor mai fi depuse către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), ci vor fi publice şi accesibile publicului.

„Directiva (UE) 2021/2101 a intrat în vigoare în data de 21 decembrie 2021, statele membre având obligaţia să transpună directiva în legislaţia naţională până la data de 22 iunie 2023. Astfel, având în vedere faptul că România a realizat acest lucru în septembrie 2022, primul an ce va face obiectul raportării publice CbCR este 2023. Acest fapt înseamnă că, în majoritatea cazurilor, pentru un exerciţiu financiar care se încheie la 31 decembrie, termenul limită pentru raportarea publică CbCR va fi 31 decembrie 2024.”, a menţionat Liviu Gheorghiu, Tax Director, Mazars România.

Pentru a reduce evaziunea fiscală şi pentru a spori transparenţa fiscală, raportarea publică CbCR obligă atât grupurile multinaţionale cu sediul central din UE, cât şi din afara UE, cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 milioane de euro în ultimele două exerciţii financiare consecutive, să raporteze public informaţiile privind impozitul pe profit.

Scopul raportării este de a aduce în atenţia opiniei publice informaţii transparente şi accesibile despre nivelul de impozit plătit, locul în care profitul este obţinut şi locul în care impozitul este plătit.

Obligaţiile de raportare sunt aplicabile pentru:

  1. Societăţi-mamă finale: societăţile-mamă ale grupurilor multinaţionale care îndeplinesc condiţiile de raportare, sunt obligate să publice raportul CbCR.
  1. Filiale mijlocii şi mari in România controlate de societăţi-mamă finale ce nu sunt guvernate de legislaţia din România şi care îndeplinesc condiţiile de raportare.
  1. Sucursalele din România, în situaţia în care entitatea care a înfiinţat sucursala face parte dintr-un grup care îndeplineşte condiţiile de raportare şi a cărui societate-mamă finală nu intră sub incidenţa legislaţiei unui stat membru UE.

Atât filialele mijlocii şi mari, cât şi sucursalele din România, nu vor avea obligaţia publicării raportului, în situaţia în care societatea-mamă finală ce nu intră sub incidenţa legislaţiei unui stat membru UE publică şi pune la dispoziţie raportul public CbCR conform prevederilor legislaţiei din România.

Cerinţa de raportare nu se aplică societăţilor-mamă finale, filialelor şi sucursalelor dacă acestea sunt stabilite, îşi au sediul comercial fix sau au o activitate economică permanentă pe teritoriul unui singur stat membru şi în nicio altă jurisdicţie fiscală. 

Conţinutul raportului public CbCR:

  • denumirea societăţii-mamă finală, exerciţiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului, lista filialelor consolidate în situaţiile financiare stabilite în UE sau în jurisdicţiile fiscale necooperante în scopuri fiscale conform listei UE;
  • scurtă descriere a activităţilor;
  • număr de salariaţi în echivalent normă întreagă;
  • veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri similare;
  • cuantumul profitului sau pierderii brut (e); 
  • cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exerciţiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce priveşte profiturile sau pierderile impozabile din exerciţiul financiar în cauză de către entităţi şi sucursale, în jurisdicţia fiscală relevantă; 
  • cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză de către entităţi şi sucursale în jurisdicţia fiscală relevantă; 
  • cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză. 

Structura de prezentare a informaţiilor din raportul public CbCR

Informaţiile enumerate mai sus vor fi prezentate în baza instrucţiunilor de raportare din Directiva 2011/16/UE a Consiliului (DAC4), în secţiunea III din părţile B şi C din anexa III, şi anume formatul deja existent şi utilizat pentru pregătirea raportului pentru fiecare ţară în parte.

Informaţiile din raportul public CbCR vor fi prezentate în baza unui format de raportare electronică, acestea fiind afişate separat pentru fiecare:

  • stat membru UE;
  • jurisdicţie fiscală care la data de 1 martie a exerciţiului financiar pentru care urmează să se întocmească raportul, se află pe lista din anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;
  • jurisdicţie fiscală care la data de 1 martie a exerciţiului financiar pentru care urmează să se întocmească raportul şi la data de 1 martie a exerciţiului financiar precedent, a fost menţionată în anexa II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.

Informaţiile incluse în raportul public CbCR vor fi prezentate în mod agregat pentru alte jurisdicţii fiscale.

Posibilitatea de a omite temporar publicarea anumitor informaţii

„În baza legislaţiei din România, una sau mai multe tipuri de informaţii din raport pot fi omise temporar pe o perioadă de maximum 5 ani, în situaţia în care publicarea acestora ar aduce prejudicii grave poziţiei comerciale a grupului, cu excepţia informaţiilor privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale conform listei UE. Omisiunile vor fi indicate în raport împreună cu argumentarea aferentă. În termen de maximum 5 ani de la data omisiunii iniţiale, toate informaţiile omise vor fi publicate în raport.”, a menţionat Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România.

Publicarea raportului

Raportul anual va fi publicat în termen de cel mult 12 luni de la data închiderii bilanţului, pentru a fi accesat gratuit:

  • pe website-ul entităţii care face obiectul obligaţiei de raportare. Raportul trebuie să fie accesibil pe website pentru o perioadă de 5 ani consecutivi;
  • pe website-ul Registrului Comerţului din România. În acest caz, website-ul entităţii care are obligaţia de raportare va face referinţă la website-ul Registrului Comerţului.

Cerinţe de audit statutar

Raportul de audit statutar al unei entităţi trebuie să precizeze dacă pentru exerciţiul financiar care precede exerciţiul financiar auditat, entitatea a fost obligată să publice raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi dacă raportarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2048 din 1 septembrie 2022.

Amenzi

Ordinul nr. 2048 din 1 septembrie 2022 nu prevede amenzi specifice în caz de neconformare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO