În septembrie 2009 publicam în ZF articolul: Patru scenariipentru mediul de afaceri: de la "Merge şi aşa" la "Colaps" şi de la"Lumea lui Putin" la "Restabilirea încrederii".
Pe baza rezultatelor din "focus grupurile" organizate cu oameni deafaceri sub egida AOAR, erau identificate scenariile posibilepentru mediul de afaceri din România până la sfârşitul anului2012.
Analiza pornea de la faptul că economia românească se află prinsăîn cuplul de crize creat de criza internaţională şi de "crizanoastră" (constând în principal în disfuncţionalitateainstituţiilor statului român).
În privinţa forţelor care determină schimbarea în economiaromânească o primă concluzie a fost că factorul geopolitic a fostdeterminant, prevalând asupra rolului jucat de elitelelocale.
Forţa care determină schimbările în mediul de afaceri va fi şi înperioada următoare procesul de convergenţă al economiei româneştila Uniunea Europeană. Acesta va continua să egalizeze preţulfactorilor de producţie şi va determina aceleaşi mişcări de migrarea forţei de muncă (datorită diferenţelor de salarii), ainvestiţiilor străine (în active ale căror preţuri nu s-au aliniatîncă la cele europene, îndeosebi în active agricole) etc.
O altă concluzie desprinsă din "focus grupuri" a fost că elitele nuse asumă în procesul de construcţie instituţională, autoritatea şiresponsabilitatea deciziilor "dure" fiind transferată întotdeaunaasupra unor instituţii internaţionale (FMI, Uniunea Europeanăetc.).
Este ceea ce am numit "sindromul nevoii de domn străin".
La aniversarea unui an de la publicare constatăm că ne-am încadratîn scenariul pe care l-am numit "Merge şi aşa" şi pe care îlcaracterizam în următorii termeni:
"Este unul din scenariile pesimiste de recesiune economică, pefondul unei crize internaţionale ciclice, din care economiaromânească iese fără o transformare radicală a modului defuncţionare a instituţiilor statului. Economia de piaţă românească,cu ambiguităţile ei, continuă să «subziste», motorul fiind procesulnefinalizat de convergenţă la Uniunea Europeană."
Pe baza cercetărilor făcute în prima parte a anului 2009,concluzionam că evoluţiile previzibile ale economiei româneşti pânăla sfârşitul lui 2012 (în cazul acestui scenariu) sunt:
n Iniţiative eşuate sau cu rezultate discutabile de modernizare aadministraţiei publice, inclusiv de informatizare.
n Tot mai multe semne de lipsă de responsabilitate în administrareafondurilor la nivel local.
n Primele eşecuri mediatizate, în implementarea unor proiectebazate pe finanţări europene.
n Înregistrarea de falimente ale unor firme cu capital autohton şiretragerea unor investitori străini cu resurse financiare limitatesau care au dificultăţi în propriile state.
n Continuă migrarea forţei de muncă româneşti în străinătate.
n Investiţiile în resurse regenerabile sunt la modă, iar o partedin capacităţile mari de produse pe bază de energie eoliană intrăîn funcţiune.
n Primele investiţii semnificative din China.
n Adepţii neoliberalismului se împuţinează, se discută tot mai multdespre întărirea rolului statului.
n Aderarea la zona euro este un subiect activ, dar controversat încontextul unor deficite bugetare ridicate.
n Preţurile alimentelor, energiei sunt în creştere datorităfaptului că pe plan internaţional creşterea economică s-arestabilit.
n Creşte preţul terenurilor agricole şi al accesului la sursele deapă.
n Mişcări sociale generate de închiderea unor capacităţi deproducţie ce asigură ocuparea forţei de muncă în unele zone aleţării sau de ambiguităţi în privinţa măsurilor de austeritateimpuse diverselor categorii de funcţionari publici.
n Evoluţie în formă de U sau W.
Am stabilit de asemenea la data publicării articoluluică:
"Semnalele prevestitoare pentru acest scenariu au fost date decreşterea numărului firmelor româneşti intrate în insolvenţă saufaliment. Accentuarea dezbaterilor publice privind oportunitateaunui nou val de privatizări reprezenta un alt semn prevestitor alfaptului că intrăm în acest scenariu, în care statul are ca funcţiiprincipale cea de garant al funcţionării economiei de piaţă şi alrespectării acordului cu FMI".
Evoluţiile din ultimul an confirmă aproape perfect caracteristicilescenariului pe care le stabileam în septembrie anul trecut.
Este de remarcat însă că datorită incertitudinilor privind reluareacreşterii pe plan internaţional nu a avut loc o creştere apreţurilor materiilor prime la nivelurile previzionate (spreexemplu, preţul petrolului nu a atins nivelul de 100$ ). Existăînsă o tensiune permanentă creată de aşteptările privind exploziapreţurilor produselor alimentare.
La peste un an de la publicarea acestui scenariu se pot identificadouă trenduri majore în privinţa forţelor care determină evoluţiamediului de afaceri în România:
Prima este că, driverul, forţa care trage înainte economiaromânească, respectiv procesul de convergenţă la Uniunea Europeanăşi-a slăbit mult din intensitate.
Problemele legate de zona euro, de situaţia Greciei au făcut cafactorii geopolitici care trăgeau înainte dezvoltarea economieiromâneşti să slăbească în intensitate.
Europa nu s-a mai putut concentra atât de mult asupra integrăriinoilor veniţi, prioritatea fiind asigurarea stabilităţii zoneieuro.
Stabilindu-se o serie de cazuri de intervenţie excepţională şiacordându-se excepţii "de urgenţă", autoritatea morală ainstituţiilor europene a fost erodată de "pragmatismulsalvator".
Acest pragmatism a susţinut indirect şi economia României care nuar fi putut supravieţui izolată de partenerii europeni, dar a dusla o diluare a forţei reperelor de reformare a instituţiilorromâneşti după modelul instituţiilor europene.
Treptat are loc o degradare a percepţiei asupra instituţiiloreuropene.
Regulile fiscale impuse în tratatul de la Maastricht şi-au pierdutprimele din credibilitate, fiind adesea ignorate.
Au început să îşi dilueze din forţă regulile asupra acordăriiajutorului de stat. Ele sunt tot mai des interpretate de unelestate europene prin sofisme care să favorizeze campioniinaţionali.
S-au erodat inclusiv autoritatea şi prestigiul Băncii CentraleEuropene, care refuzând să urmeze exemplul anglo-saxon, de stimulprin quantitative easing la începutul crizei, s-a găsit încolţităde guvernele europene şi şi-a sacrificat independenţa pe altarulpragmatismului. În această situaţie, Europa nu a putut să impună"circuit breakers", nu a putut să reformeze sistemul.
Asigurările despre starea sistemului financiar european date dereglementatori (stress test) nu au mai fost credibile. Premisacovergenţei riscului între statele membre a dispărut şi din pieţelede obligaţiuni, dar şi ca reper de lucru pentru mariiinvestitori.
Inconsistenţa morală pe plan economic
şi-a găsit ecoul pe plan social prin intervenţii de genulexpulzării rromilor.
România nu poate supravieţui insular, dar fără repere europene, nua putut implementa reforme structurale de mult necesare.
Guvernanţii români au ajuns în situaţia în care nu aveau nici faruleuropean care să-i ghideze, iar complezenţa FMI-ului a dus lapierderea unui an şi risipirea de resurse semnificative fărărealizarea de reforme structurale.
Condiţiile create de contextul european şi ambiguităţile înacţiunile FMI au creat suportul pentru dezvoltarea scenariului"Merge şi aşa" dincolo de aşteptările noastre iniţiale.
La nivel micro va apărea un interes mai scăzut din partea firmeloreuropene de stabilire a unor capacităţi de producţie în România. Seriscă astfel intrarea într-un cerc vicios: "Economia românească nupromite rate de creştere (datorită problemelor structurale şi dedezvoltare a cererii interne), în consecinţă firmele străine nu maifac investiţii pe piaţa românească şi reciproc".
Agenţii economici (în principal cei mari) nu mai cred în "colaps",dar nici în creştere economică substanţială. Se generalizeazăsentimentul că urmează să intrăm într-o perioadă destul de lungă de"lâncezeală", de stagnare economică la nivel european.
Mediul de afaceri românesc e caracterizat de faptul că firmele careintră în insolvenţă sunt aproape exclusiv întreprinderi mici şimijlocii, distrugându-se astfel lanţurile de creare a valorii lanivelul economiei.
În articolul iniţial menţionam că:
"În privinţa crizei internaţionale, a «crizei lor», este încăneclar dacă manifestările ei vor fi de tip ciclic - şi înconsecinţă, semnalele actuale de reintrare în normal înregistrateîn Statele Unite şi Asia reflectă în mod real intrarea crizeiinternaţionale în stadiul terminal sau dacă avem de a face cu ocriză de tip structural, ale cărei efecte se vor vedea pe operioadă mai lungă şi riscă să fie devastatoare."
Din păcate, acest sindrom al "neridicării ceţei" este prezent încontinuare, cu o serie de nuanţări:
Pe de o parte este clar că nu se poate ajunge la colaps, întrucâtexistă exprimată explicit disponibilitatea de intervenţie astatului (în primul rând în SUA) pentru salvarea economiei prinîmprumuturi care transformă răul imediat într-un rău viitor (alecărui forme de manifestare nu sunt deloc clare). Pe de altă parte,evitarea confruntării cu adevărul la nivel microeconomic prezintăriscul ca băncile să intre în procese de "evergreening" şiexperienţa japoneză a deceniilor pierdute să fie reluată la nivelmondial.
Atitudinea guvernanţilor care refuză să accepte compromisurileimpuse de austeritate devine şi atitudinea funcţionarilor bancaricare refuză să impună falimentul asupra creditorilor. Guvernanţiirefuză să-şi scadă "performanţele electorale", funcţionarii bancarirefuză să-şi scadă "performanţele portofoliului de credite".
La un an de la elaborarea scenariilor privind evoluţia mediului deafaceri românesc până la sfârşitul lui 2012, constatăm că îşi pierddin tăria de model normativ pentru economia românească atâtinstituţiile europene, cât şi înseşi principiile economiei depiaţă. Aceasta se întâmplă în condiţiile în care elitele româneşti,în continuare, evită să îşi asume responsabilităţile în procesul derestructurare a economiei şi instituţiilor. Se produce astfel oadâncire a mediului de afaceri românesc într-o stare de lâncezealăeconomică în cadrul scenariului "Merge
şi aşa".
Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilorde Afaceri din România şi membru în Consiliul de Administraţie alBCR
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
