Noua realitate generată de pandemia de COVID-19 a determinat o accelerare remarcabilă a procesului de digitalizare în numeroase activităţi sociale şi economice. Însă, în timp ce şcoala, munca şi chiar interacţiunea cu anumite autorităţi ale statului s-au mutat în mare parte în mediul virtual, în justiţie, progresul tehnologic nu a răspuns suficient provocărilor generate de nevoia de distanţare socială, în primul rând din cauza neadaptării cadrului legal aplicabil. După o aşteptare lungă, recent, a fost adoptat un proiect de lege în Parlament, care permite introducerea actului de justiţie din România în era tehnologiei. Deşi aceste reguli sunt aplicabile doar pe durata stării de alertă instituite în contextul pandemiei, ele reprezintă primul pas spre un sistem care ar putea fi adoptat cu titlu permanent.
Pandemia a îngreunat procesul de iniţiere şi soluţionare a dosarelor de judecată
Conform rapoartelor de activitate ale curţilor de apel din ţară, impactul contextului epidemiologic asupra justiţiei s-a resimţit atât în scăderea numărului de dosare noi înregistrate în cursul anului 2020 (cu aproximativ 14%, spre exemplu, la nivelul Curţii de Apel Cluj), cât şi în reducerea numărului de dosare soluţionate (Curtea de Apel Bucureşti a anunţat o scădere cu 10% în această privinţă), în condiţiile în care judecarea altor procese civile, în afara celor de urgenţă deosebită, a fost suspendată anul trecut timp de două luni. O imagine mai clară asupra situaţiei va fi reflectată în raportul Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiţiei în anul 2020, aşteptat în cursul lunii mai.
În acest context, Parlamentul României a adoptat, în procedură de urgenţă, pe data de 6 aprilie, proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, cu scopul de a preveni răspândirea virusului în timpul efectuării actului de justiţie, inclusiv prin încurajarea digitalizării activităţii instanţelor. Actul normativ a fost trimis preşedintelui spre promulgare şi va intra în vigoare în termen de trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Suspendarea activităţii instanţelor
Una dintre noutăţile introduse de legea recent aprobată acordă instanţelor posibilitatea de a restrânge activitatea de judecată dacă, din motive legate de pandemia de COVID-19, activitatea este grav afectată din cauza numărului judecătorilor şi al membrilor personalului auxiliar care se află în carantină sau în izolare.
Similar cu reglementarea aplicabilă pe durata stării de urgenţă (martie – mai 2020), pe perioada în care are loc restrângerea activităţii instanţei, în materie civilă se vor judeca doar cauzele considerate a fi de urgenţă deosebită de către colegiul de conducere al curţii de apel, în timp ce competenţa CSM este limitată la a da îndrumări neobligatorii în legătură cu acest aspect. În alte cauze civile, cu excepţia celor considerate de urgenţă deosebită, judecata se amână de drept pe durata restrângerii activităţii instanţei.
Şedinţe de judecată prin videoconferinţă
O măsură care a fost cerută şi îndelung aşteptată atât de reprezentanţii instanţelor, cat şi de corpul avocaţilor, este desfăşurarea şedinţelor de judecată în materie civilă prin videoconferinţă, posibilitate care elimină riscul de infectare şi, totodată, are avantajul reducerii timpului petrecut în instanţă sau în deplasări necesare în acest scop. Măsura se va dispune de către instanţă cu acordul părţilor, fiind necesar ca mijloacele tehnice să asigure integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Pentru a asigura accesul publicului, instanţa va dispune ca şedinţele de judecată desfăşurate în aceste condiţii să se transmită în direct prin mijloace electronice, pe portalul instanţelor de judecată, când este posibil.
În cazul în care părţile se află într-o localitate care nu este în circumscripţia instanţei competente să judece cauza şi nu dispun de mijloacele tehnice care să le permită participarea la şedinţele de judecată prin videoconferinţă, legea prevede că instanţa din localitatea în care se află părţile poate pune la dispoziţia acestora echipamentele necesare.
Formatul electronic devine regulă
Alte măsuri prevăzute de noua lege vizează utilizarea preponderentă a mijloacelor electronice de comunicare, atât pentru depunerea documentelor la dosarul cauzei, cât şi pentru comunicarea actelor de către instanţă şi executorii judecătoreşti. Astfel, utilizarea documentelor în format electronic devine regula, nemaifiind doar o excepţie.
De asemenea, pe durata în care legea îşi produce efectele, pragul valoric pentru aplicarea procedurii simplificate referitoare la cererile de valoare redusă este majorat de la 10.000 lei la 50.000 lei
Noile reglementări ar putea fie extinse dincolo de pandemie
Proiectul de lege privind adaptarea şi digitalizarea justiţiei în pandemie poate reprezenta un prim pas în direcţia modernizării activităţii instanţelor din România. Chiar dacă aplicabilitatea legii este limitată pe durata stării de alertă declarată pentru combaterea pandemiei de COVID-19, în funcţie de rezultatele măsurilor adoptate, ne putem aştepta la extinderea şi generalizarea prevederilor cuprinse în noul act normativ.
Pe de altă parte, însuşi textul de lege (prin utilizarea repetată a sintagmei „când este posibil”) denotă faptul că, pe lângă soluţii legislative, este necesar şi un efort logistic pentru dotarea instanţelor cu tehnologia indispensabilă în vederea digitalizării, precum şi instruirea personalului pentru utilizarea acesteia. Primii paşi în acest sens au fost anunţaţi încă de anul trecut de Ministerul Justiţiei, sub forma unei finanţări de aproape opt milioane de euro pentru dotarea instanţelor cu sisteme de videoconferinţă şi alte echipamente informatice.
