Opinii

Mircea Geoană: Politică, dezvoltare şi patriotism economic

Mircea Geoană: Politică, dezvoltare şi patriotism...

Autor: Mircea Geoana

02.03.2014, 19:40 646

Dincolo de scandalurile politice şi de lupta electorală trebuie să nu uităm nicio secundă că principala prioritate a României este creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Acum aproape un an, spuneam că sintagma lui Bill Clinton “It’s the economy, stupid!“ este extrem de actuală pentru ţara noastră. Ei bine, deşi anul 2013 a fost unul de bun-augur pentru economie, în continuare mai sunt foarte multe de făcut, în principal în zona de colectare a veniturilor la bugetul de stat, de reluare a finanţării economiei reale, de stimulare a cererii agregate şi de transfer al creşterii economice în puterea de cumpărare a populaţiei şi în dezvoltare reală.

Atingerea potenţialului de creştere economică de 5%/an, bazată pe un nou model de creştere şi în condiţii de stabilitate macroeconomică,  este astăzi posibilă. Pentru aceasta, integrarea şi fructificarea deplină a oportunităţilor oferite de piaţa şi investiţiile europene, relansarea investiţiilor străine şi (re)câştigarea de pieţe de export trebuie dublate de un sens renăscut, modern şi european, de patriotism economic. România nu se va putea dezvolta la potenţialul său real în absenţa creării de instrumente de politică economică naţională şi de folosire a întregii pieţe interne şi a geografiei sale pentru atragerea de dividende economice, nu doar geopolitice. 

 Câteva astfel de soluţii au fost deja enunţate.  Noul guvern va trebui să folosească o mai mare coerenţă politică pentru a promova cu curaj şi profesionalism măsuri care să permită finanţarea economiei şi să accelereze creşterea şi dezvoltarea: consolidarea capitalului bancar românesc, cu CEC bancă pentru IMM-uri şi prin întărirea şi diversificarea rolului Eximbank în sprijinirea antreprenorilor români în căutarea de pieţe externe; înfiinţarea unui fond de investiţii pentru infrastructuri, care să funcţioneze ca o bancă public-privată pentru infrastructurile critice fizice şi intangibile, pentru logistică, transport multimodal, aşa cum fac şi americanii, britanicii sau francezii - resursele bugetului şi banii europeni, chiar folosiţi optimal, nu acoperă nevoia uriaşă de infrastructuri; un fond suveran românesc (cu venituri din privatizare, accize pe alcool sau tutun, taxe din exploatarea resurselor naturale), care să ţintească atragerea de fonduri europene şi încurajarea proiectelor de investiţii locale, susţinerea sistemului nostru financiar atins de criza euro şi dezvoltarea unor proiecte regionale; folosirea garanţiilor de stat mai echilibrat între atragerea de investiţii străine directe şi sprijinul pentru companiile autohtone; atingerea independenţei energetice şi alimentare; o nouă politică industrială şi de competitivitate.

 Însă cred că trebuie să începem cu ce ne este cel mai la îndemână: o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat. 

Colectarea la nivelul prognozat în bugetul pe 2014 ar permite atât de necesara reducere de taxe pentru populaţie şi firme, fie prin reducerea TVA de la 24% la 20% , fie prin introducerea unei cote regresive pe 8%, 12% şi 16% sau prin reducerea CAS.

Să luăm exemplul anului 2013 – ce am fi putut face dacă ANAF şi-ar fi atins ţinta de colectare? Vorbim de 2.3 miliarde de euro pierduţi în 2013. În primul rând, dacă aceşti bani ar fi fost folosiţi pentru investiţii în 2013, ar fi generat un impact de un plus de 9 miliarde EUR la PIB în perioada 2014-2018. În al doilea rând, ar fi permis reducerea TVA cu 4 puncte procentuale, de la 24% la 20%. În al treilea rând, ar fi determinat ca rata şomajului să scadă sub 6% în 2016 şi la 5% în 2018 (de la un nivel de 7,1% la final de 2013). Ca să nu mai vorbim de faptul că, dacă ar fi să colectăm măcar cât reuşeşte să strângă Fiscul din Bulgaria, ţara noastră vecină, bugetul României ar beneficia de un binevenit surplus de venituri în cuantum de aproximativ 7 miliarde de euro, 4 miliarde numai din TVA.

 România trebuie să-şi pună şi „geografia la treabă“, fructificând din punct de vedere economic excepţionala noastră locaţie strategică. De multe ori în istorie, geografia ne-a fost un adevărat blestem. Astăzi, ancorată ferm în NATO şi UE şi cu un parteneriat strategic consolidat cu SUA, România poate să devină o adevarată “Punte între Est şi Vest, Nord şi Sud“. Ce înseamnă asta mai exact? Un proiect integrat care să vizeze:

1. România - „hub“ de infrastructură, logistică şi asamblare şi manufacturare. Asta ar însemna scurtarea drumului între Asia şi Europa cu 2400 mile marine, ce s-ar traduce în două săptămâni în loc de cinci din China până la Rotterdam. Parcuri şi clustere industriale, cum e modelul celui de la Ploieşti. Prin implementarea acestui proiect, specialiştii estimează că vor fi: 25 miliarde euro în plus la PIB, 150.000 locuri de muncă, 4 miliarde venituri la buget.

2. România - placă turnantă  a energiei în regiune. Independenţa şi scăderea costului la energie, prin folosirea tuturor formelor de energie disponibile: gaz, electricitate, hidro, nuclear, regenerabile, neconvenţionale. Doar din exploatarea terenului agricol nefolosit astăzi pentru biomasă, România ar produce energie cu 83,3 TWh/an în plus. Mai mult, prin exploatarea, depozitarea, transportul  şi interconectarea cu toţi vecinii a întregului ansamblu de activităţi din domeniul energiei, specialiştii spun că în România s-ar crea între 115,000-190,000 de noi locuri de muncă în 20 ani şi s-ar încasa 6,3-10,5 miliarde pe an venituri la buget.

 3. România – campion regional la educaţie, cercetare şi corelarea studiilor cu piaţa de muncă. Una din resursele imense ale Românhiei este capitalul uman. Dacă ne punem talentul şi priceperea oamenilor la treabă pe zonele de manufacturare, cercetare şi dezvoltare, putem reprofesionaliza România pentru meseriile viitorului. Chiar săptămânile următoare va avea loc la Bucureşti, în prezenţa Androullei Vassiliou, Comisar European pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism, Media şi Tineret, o dezbatere organizată de Comitetul Naţional pentru Dezvoltare şi Institutul Aspen România despre corelarea curriculei universitare şi preuniversitare cu nevoia pieţei de muncă din România. Dacă nu înţelegem că trebuie să luăm măsurile necesare, riscăm să avem în câţiva ani generaţii întregi de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă pentru că sunt nepregătiţi, iar România, ca stat, să fie şi mai puţin competitivă pe piaţa europeană şi globală.

4. E-New Silk Road. Folosirea avantajului pe care România îl are din punct de vedere al comunicaţiilor şi internetului de mare viteză pentru interconectarea regională.

Recentele decizii ale Rezervei Federale americane, volatilitatea accentuată din economiile emergente, inclusiv în Turcia, dar mai ales situaţia financiară şi politică dramatică din Ucraina nu trebuie să „contamineze“ percepţia pieţelor despre România, ţara cu cea mai mare creştere economică din UE şi cu o situaţie macroeconomică mai stabilă decât oricând. Închiderea rapidă şi convingătoare a problemei majorităţii care susţine guvernul trebuie dublată de o comunicare activă şi permanentă cu capitalele politice, centrele financiare, investitori privaţi şi instituţionali şi cu agenţiile de rating internaţionale.

 Patriotismul economic nu este un concept abstract. Dimpotrivă, este vorba de folosirea inteligentă a pârghiilor pe care statul român încă le deţine pentru a scoate ţara din sărăcie şi a o duce în rândul economiilor dezvoltate. Înseamnă creştere economică, locuri de muncă, creşterea nivelului de trai. Patriotism economic înseamnă o viaţă decentă pentru români, cu şi din resursele României. Înseamnă interesul naţional urmărit pragmatic şi îndeplinit cu mijloacele secolului XXI.

Mircea Geoană este senator PSD  şi preşedinte al Aspen România

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.2014

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)