Opinii

Monica Movileanu şi Cristina Angheluţă, PwC: Strategia de sustenabilitate şi importanţa raportării ESG: Unde se află companiile din România

Opinii

Monica Movileanu şi Cristina Angheluţă, PwC: Strategia de sustenabilitate şi importanţa raportării ESG: Unde se află companiile din România
20.09.2021, 10:33 141

Următorul an şi jumătate, până în 2023, va fi o perioadă de eforturi intense şi transformări pentru companii care urmează să facă tranziţia către modele de operare responsabile şi transparenţă prin conformarea cu noile cerinţe de raportare non-financiară - ESG (politici de mediu, sustenabilitate şi guvernanţă).

Companiile pot să aleagă ce obiective ESG doresc să integreze în cadrul strategiilor lor, iar cerinţele de raportare sunt menite să ajute la atingerea acestora. De asemenea, fondurile europene vor sprijini investiţiile durabile. Astfel, există premisele ca noile reglementări de raportare să acţioneze ca un catalizator pentru dezvoltarea pe termen lung, iar provocările ESG să se transforme în beneficii reale şi semnificative. Pentru a avea succes, mediul de afaceri trebuie să gestioneze cele mai importante probleme cu care ne confruntăm astăzi şi, prin urmare, să demonstreze modul în care creează valoare – pentru investitori şi pentru societate – prin raportare corectă, completă şi relevantă.

Limitările cu care se confruntă piaţa românească

Pentru majoritatea companiilor listate din România, raportarea non-financiară reprezintă o chestiune de conformitate, acestea neavând integrată strategia financiară cu cea non-financiară.

De asemenea, foarte puţine companii consideră că aceasta este o oportunitate de a-şi prezenta strategia de sustenabilitate şi impactul dezvoltării pe termen lung sau au un plan de implementare a strategiei.

Printre aspectele non-financiare incluse în procesul de gestionare a riscurilor, companiile listate menţionează: clima şi mediul înconjurător, problemele angajaţilor, guvernanţa corporativă şi domeniul conex al activităţilor anticorupţie, urmat de problemele sociale şi cele legate de drepturile omului şi securitatea cibernetică.

Concluzionând, companiile sunt mult mai bine pregătite să abordeze problemele sociale, salariale şi cele legate de drepturile omului, având coduri de etică, politici de remunerare pentru toţi angajaţii, politici de audit pentru furnizori şi politică anticorupţie şi mită. În schimb, doar un mic procent dintre societăţile listate adoptă o abordare sistematică a problemelor climatice şi de mediu, majoritatea neavând o strategie adecvată de mediu.

În acelaşi timp, aspectele non-financiare nu sunt încă reflectate în politica de remunerare a managementului, iar dacă aceşti factori sunt prezenţi, ei se referă în principal la problemele angajaţilor şi la conducerea de tip corporatist.

Raportarea non-financiară - oglinda companiei în sectorul dezvoltării sustenabile

Acţionarii şi investitorii pun mare accent pe ceea ce înseamnă modele sustenabile, pe termen lung. Aceste modele sunt stabilite prin rapoarte ce dezbat problemele de mediu, sociale şi cele de guvernanţă corporativă. Dacă organizaţiile nu publică rapoarte non-financiare de înaltă calitate s-ar putea confrunta, în curând, cu probleme la evaluare în procesul de audit, precum şi cu dificultăţi în găsirea surselor de finanţare şi de contactare a investitorilor şi a clienţilor.

De la sectorul financiar, pieţe de capital şi până la toate companiile, indiferent de sector, raportarea non-financiară va face obiectul unor reglementări şi standarde strict definite. Fiecare companie va trebui să-şi definească şi să raporteze strategia, riscurile cheie şi evoluţia pe indicatorii de performanţă ESG.

Care este cadrul legal actual de raportare a performanţei în sustenabilitate. Ce va aduce în plus noua Directivă UE

În prezent Directiva 2014/95/UE în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii non financiare şi de informaţii privind diversitatea de către anumite întreprinderi şi grupuri mari  (Non-Financial Reporting Directive, NFRD) transpusă (prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1938/2016 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3456/2018 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile) lasă loc de flexibilitate în punerea în aplicare a prevederilor sale, deoarece nu impune utilizarea unui standard sau a unui cadru de raportare non-financiară şi nici nu are cerinţe detaliate de raportare, precum un minim de indicatori cheie de performanţă impuşi – KPI sau indicatori pe sectoare de activitate.

În consecinţă, legislaţia în forma actuală oferă companiilor o flexibilitate semnificativă în modul de raportare a performanţei. În plus, pentru conformare, entităţile pot fie să includă o declaraţie nefinanciară în raportul anual sau pot pregăti separat un raport de sustenabilitate.

În ceea ce priveşte calitatea informaţiilor non-financiare publicate, există probleme atât pentru utilizatorii datelor cât şi pentru cei care elaborează rapoartele cu informaţii non-financiare. Ne referim aici, în special, la o lipsă de comparabilitate, fiabilitate şi relevanţă a informaţiilor nefinanciare furnizate, cauzate de lipsa unui standard de raportare impus.

Noua propunere de Directivă (Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă - CSRD) include cerinţe de audit, precum şi elaborarea unui standard cu indicatori. Alte prevederi includ digitalizarea raportării precum şi raportarea analizei de materialitate. Conform consultărilor ne aşteptăm ca standardul sa fie aliniat la standardul GRI şi alte standarde internaţionale de raportare, iar pentru IMM-uri sa existe o versiune simplificată. Este deosebit de importantă cuantificarea contribuţiei IMM-urilor deoarece acestea reprezintă peste 99% din companiile din economie şi angajează aproximativ două treimi din salariaţi.

În plus, la nivel global, elementele de informare din standardul GRI pot fi deja folosite pentru raportare în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi a ţintelor specifice acestora, ultima versiune a alinierii GRI la ODD-uri fiind actualizată în septembrie 2020.

Monica Movileanu, Partener, Lider ESG, PwC România

Cristina Angheluţă, Senior Manager ESG, PwC România

AFACERI DE LA ZERO