Opinii

Negocieri pentru formarea noului guvern: Nu mai bine desfiinţăm educaţia şi închidem şcolile, că şi aşa cursurile online sunt un coşmar; Nu mai bine desfiinţăm sistemul medical de stat, că şi aşa este corupt; Nu mai bine desfiinţăm politicile de muncă, pentru că oricum nu există

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Negocieri pentru formarea noului guvern: Nu mai bine...

Autor: Cristian Hostiuc

12.12.2020, 13:29 6694

Cele trei partide - PNL, Alianţa USR-PLUS şi UDMR (dar de fapt numai primele două, pentru că UDMR ştie ce vrea), au început negocierile pentru împărţirea ministerelor, funcţiilor publice şi a instituţiilor de stat.

Conform informaţiilor pe surse, dar care au un sâmbure ridicat de adevăr, nimeni nu prea se înghesuie să preia educaţia, sănătatea, munca (cultura oricum se duce la UDMR), domenii care nu aduc nimic din punct de vedere politic, ci dimpotrivă, îţi frângi gâtul, nu au bani de împărţit şi nici idei sau programe de pus în practică.

Aceste domenii nu au şi nu primesc suficienţi bani de la buget - pe hârtie şi din declaraţii zboară procentele din PIB ca bancnotele de euro la cântările lui Adrian Minune, au mulţi salariaţi în spate: 286.845 la Educaţie, 252.000 la Sănătate, 5 milioane de salariaţi în economie şi milioane de pensionari - plus că niciun partid, ca să nu mai vorbim de liderii politici, care sunt analfabeţi funcţionali din punct de vedere al domeniului, nu au nicio idee cum ar trebui să reformeze aceste domenii.

Uitaţi-vă câţi miniştri s-au plimbat pe la Educaţie, Sănătate, chiar Muncă şi nimeni nu a rămas cu ceva în istorie. Toţi trăim din Spiru Haret şi Carol Davila, plus politicile de muncă de pe vremea lui Ceauşescu.

Programul România Educată, cu care preşedintele Klaus Iohannis a câştigat al doilea mandat la Cotroceni, este maculatură curată, păcat de pomii care s-au tăiat.

Tot acest program de Românie Educată este format din fraze goale - viitorul României este în educaţie, trebuie să facem politici publice pentru educaţie, trebuie să reformăm educaţia, etc - nu au un corespondent în practică.

În împărţirea puterii -  ministere, instituţii, bani - toată lumea vrea să preia ceva care să aibă acces la bani, pentru ca ulterior să dai contractele încheiate.

Dacă pui o oră de informatică în plus, partidul, clicile din jurul politicii, nu câştigă nimic. Câştigă doar copilul, care nu poate da nimic înapoi partidului, ci doar societăţii, dar care este o noţiune abstractă.

Dar când un kilometru de drum trebuie să coste 1 mil. euro sau 3 mil. euro, altfel se pune problema.

Lucrările de infrastructură sunt o sursă inepuizabilă de bani, indiferent cât de săracă este ţara sau dacă este criză.

Este bine să ne amintim cazul fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, din criza de acum 10 ani, care acum este acuzat de DNA şi denunţat de intermediarul care lucra pentru austrieci că a luat bani (vreo 20 mil. euro) ca să aprobe plăţile. Vă daţi seama că la un contract de 1 mld. euro de infrastructură pentru calea ferată Bucureşti-Constanţa, banii aceştia nici nu s-au văzut.

Ca să nu mai vorbim de celebrele săli de sport care ne-au costat sute de milioane de euro şi care acum se prăbuşesc, sunt pline de igrasie şi nu le foloseşte nimeni.

Tuturor le sclipesc ochii şi mintea la cei 80 mld. euro, care ar trebui să vină de la Uniunea Europeană. Nici nu mai contează că cea mai mare parte a banilor sunt împrumuturi.

Aceşti bani nu se duc în reforma educaţiei sau în politici mai bune de sănătate, ci în lucrări de infrastructură, adevărate fabrici de bani, pentru cei care roiesc în jurul partidelor.

La televizor şi în campania electorală partidele îşi smulgeau hainele de pe ele, vorbind non-stop despre educaţie, sănătate sau politici publice pentru piaţa muncii, astfel încât tot ce iese să fie adaptat cerinţelor pieţei aşa încât firmele să nu mai investească alţi bani pentru a pregăti angajaţii.

La formarea guvernului, toţi strâmbă la educaţie, sănătate şi muncă, ca să nu ajungă să fie răstigniţi public când lumea îşi va da seama că nu ştiu şi nu au nicio idee practică pentru acele domenii.

În aceste condiţii, nu mai bine desfiinţăm educaţia, închidem şcolile că şi aşa cursurile online sunt un coşmar.

Nu mai bine lăsăm să se prăbuşească sistemul medical de stat, care oricum este corupt, mai degrabă vrem să murim acasă, în patul nostru, decât într-un spital unde bacilii colcăie peste tot.

Nu mai bine desfiinţăm politicile publice pentru piaţa muncii, pentru că oricum singurele joburi disponibile sunt cele de paznici, bodyguarzi, aranjori de marfă la raft sau de depozit sau curieri.

De ce am avea nevoie de şcoală mai multă şi mai adaptată secolului 20 (nu 21).

Să nu ne mirăm când vom vedea cozi de tineri, şi fete şi băieţi, care vor să se înroleze în armată, mai ales că AUR, partidul surpriză, propune reintroducerea obligatorie a armatei.

Dacă în politici şi armată sunt 10 candidaţi pe un loc, la facultăţile de textile, chimie, industrie alimentară sau agronomie bate vântul.

Cea mai mare realizare a guvernului şi cel care va veni va fi că va reuşi să ia împrumuturi - interne şi externe - de peste 100 mld. lei, adică peste 20 mld. euro, ca să trecem anul 2021.

Despre educaţie, sănătate, muncă, vorbim mai încolo.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO